Urraca Gaztela eta Leongoa
Urraca Gaztela eta Leongoa ( Asturias , 1133 – † Palencia , 1189 ), ecicenez Asturiarra Gaztelaco infanta eta Iruñeco reguina ezcontidea cen.
Urraca Gaztela eta Leongoa | |||||
---|---|---|---|---|---|
1144 - 1153 - Anso III.a Gaztelacoa →
|
|||||
Vicitza | |||||
Jaiotzaco icen-deithurac | Urraca Alfonso | ||||
Jaiotza | Peḷḷuno , 1133 | ||||
Herrialdea |
![]() |
||||
Heriotza | Palencia , 1179 (45/46 urthe) | ||||
Hobiratze lekua |
Chapel of the Sagrario, Cathedral of Palencia
(en)
![]() |
||||
Familia | |||||
Aita | Alfonso VII.a Gaztelacoa | ||||
Ama | Gontrodo Pérez | ||||
Ezcontidea(c) |
Garcia V.a Ramiritz
Alvaro Rodriguez de Tovar (en) ![]() |
||||
Seme-alabac |
ikussi
|
||||
Anai-arrebac | |||||
Leinua | Ivreaco etchea | ||||
Hezcunça | |||||
Hizcunçac | gaztelania | ||||
Jarduerac | |||||
Jarduerac | politicaria | ||||
Sinhesmenac eta ideologia | |||||
Religionea | catholicismoa | ||||
|
|||||
![]() ![]() |
Familia Aldatu
Alfonso VII.a Leongoaren alaba sasicumea cen, Gontrodo Petri ama bere maitalea celaco. Regueac amatic banatu eta Ansa iceco çuen iracaslea.
Naffarroaco reguina Aldatu
1144co ekainaren 19an , hamaica urthe cituela, Garcea Remiritzequin ezcondu cen Leonen . Bitchiqueria moduan, Chronica Adefonsi Imperatoris liburuac haren ezconçaren gorabeherac açalcen ditu, eta eçagutzen cen lehendabicico cecenqueta orduan eguin cen.
Alaba bakarra içan çuten Ansa icenecoa.
Asturiasco reguina Aldatu
Naffarroan senharrarequn batera vici bacen ere, ascotan joaiten cen Asturiasera . 1150ean senharr hil citzaionean, Oviedora itzuli cen. Aita Asturiasco reguina eta Allerreco andere bihurtu çuen. 1163an berriro ezcondu cen, Alvaro Rodriguez Naviacoa noblearequin. Bi seme-alabac içan cituzten:
- Piarres Alvarez Naviacoa,
- Fernando Alvarez Navaiacoa
Asturiasen independencia lorcea saiatu çuen baina Fernando II.a Leongoa neba idea trabatu eta vicitza publicoa utzi eguin behar çuen.
Palencian hil omen cen baina urthea ez da guztiz eçaguna, guehienen ustez 1189 urthea . Palenciaco San Antolin cathedralean lurperatu çuten.