San Christobal gothorlekua

San Christobal gothorlekua (officialqi Alfonso XII.aren gothorlekua) Ezcabarte udalerrico ( Naffarroa Garaia , Euscal Herria ) Ezcaba mendiaren gailurrean dagoen gothorlekua da. [1]

San Christobal gothorlekua
Cultura ondassuna
Cocapena
Herrialdea   Euscal Herria
Provincia   Naffarroa Garaia
Udalerria Berriobeiti eta Iruñea
Coordenatuac 42°51′21″N 1°39′59″W  /  42.855972°N 1.6663303°W  / 42.855972; -1.6663303
Map
Historia eta erabilera
Irequiera 1910
Ondarea
BIC RI-51-0010464

Alfonso XII.aren gothorlekua du icen officiala, regue haren erreinaldian eraiqui baitzuten, sarreraco athean ikus daitequeen beçala. Hala ere, bertocoen artean, ancina bertan ceuden eraiquinen San Christobal icenari eutsi deraucote/diote. Icen hori çuten, içan ere, XIII. mendeco baseliçac eta gazteluac, baita XVI. mendeco basilicac ere, eta gaur egun ere icendapen hori eçagunagoa da eta hedatuago dago iruindar eta naffarren artean.

Eraicunça Aldatu

 
Ipharraldeco aldea.

Hirurgarren Carlistaldian , artilleria pieça modernoac mendi puncta hartatic Iruñera helceco gai cirela conturatu cirenean, leku strategicotzat hartuta, gothorlekua eraiquitzea erabaqui çuten.

Miguel Ortega ingeniari colonelac diseinatu çuen eraiquina, eta José de Luna ingeniari commandanteac çucendu cituen lanac 1878 eta 1919 . urtheen artean. Horretaraco, mendi-tontorra leherraraci eta barnealdea hondeatu çuten, hirur solairu eraiquitzeco. Harresiac babesteco bi metro lur metatu çuten, eta inguruan lubanarro bat eguin çuten, infanteriaren erassoetatic babesteco. Guztira 615.000 ditu, eta horietatic 180.000 m² dira gothorlekuarenac.

Espetchea Aldatu

1919an bucatu çutenean hegazquinguinça jadanic sorthua cenez, eraiquinac nehoiz ez çuen erabilera militarric içan. [2] Ostera, 1934 eta 1945 artean espetche militar bilhacatu cen. Berce asmo batequin eguina cenez, harresia eraiqui behar içan çuten garcelaren eta çaindarien eraiquinaren artean.

1934co urrico iraulça eta guero, ehunca asturiar eta eibartar espetcherat cituzten bertan. Hassiera-hassieratic, hygiene eta ossassungarritassun eça cela-eta, salhaquetac egon ciren, presoen lekualdaqueta eta espetchea ixtea escatzen çutenac.

 
Naffarroac.

1935eco irailean, aiphaturico egoera charrarengatic CNTco Sanctanderco quid bat hil ondoren, Iruñean greva eguin cen. Berce preso baten heriotzac protestac çabaldu eta matchinada sorth çuen espetchean, eta horrec greva orocorra bulçatu çuen Iruñean. Haimbat udalec presondeguia ixtea eta bertan ceuden 750 presoen lekualdaqueta escatu çutenez, epheca-epheca lekualdatzeac eguiteari ekin ceraucoten/cioten.

1936co otsailean, Fronte Popularrac hautescundeac irabaci eta preso politicoençaco amnistia escaini çuen. Horietatic 400 San Christobalen ceuden. Calera irten eta berehala, presoec espetchearen egoera salhatu, eta Rafael Aizpun Justicia Ministroari egotzi ceraucoten/cioten errua.

Espainiaco Guerra Civila Aldatu

Saconceco, iracurri: « San Christobal gothorlekuco ihesa »

1936co uztaileco alchamendu militarraren ondorioz, Naffarroa Garaia matchinoe escuetan gueratu eta berriro espetchea bethe çuten. Hilabethe guti barru 2.000 preso cituen gothorlekuac. Horietaco asco, "ascatzea"ren berri jasso ondoren, mendia jaistean erail cituzten.

 
Lehenengo solairua.

1937co urtharrilaren 1etic 1945eco uztailaren 6an presondegui itchi çuten arte, 305 presoren heriotza jassota dago. Cioac era ascotacoac baciren ere, guehienetan " anorexia "gatic eta "bihotza guelditzea"gatic içan cen. Heriotza asco tuberculosiarequin lothut ceuden, batez ere gothorlekua "espetche-erietche" moduan erabili çutelaco. Cerrendan "traumatismo"z hildaco 25 preso ere badaude. Horiec fusilatu eguin cituzten, hogueita bat 1936co açaroaren 1ean eta berceac urthe bereco açaroaren 17an . Fusilamendu edo "presoen atheratze" hauec ez daude officialqui onhartuta. [3] Preso guehien hil cituzten urtheac 1941 (51 lagun) eta 1942 (61 lagun) içan ciren.

1938co maiatzaren 22an presondeguitic 795 presoc ihes eguin çuten . Horietatic 3c baino ez çuten lorthu muga ceharcatzea, 585 harrapatu, eta 225 hil eguin cituzten. [4] [5]

Naffarroaco fusilatu, erail eta desaguertuen senitartecoen elkartearen presidente Asun Larretac dioenez, horiei guztiei 200 desaguertu guehitu behar çaizte, «archivoetan ez daudenac, eta guehienac erailac». [6]

Franquismoa eta hurrengo urtheac Aldatu

1945eco uztailaren 6an presondegui itchi çutenean, Espainiaco Armadac eraiquin berrescuratu çuen. Eracunde horrec 1987an utzi, eta 1991 arte lagunça-talde batec hartu çuen eraiquina çainceco ardura. Egungo jabea Espainiaco Defensa Ministerioa da oraindic.

Memoria-gune Aldatu

Arte Ederretaco Çucendaritza Orocorrac 2001ean cultura ondassun icendatu çuen.

2007co irailean Arançadi Sciencia Elkarteac , Chimparta Elkarteac eta Naffarroaco fusilatu, erail eta desaguertuen senitartecoen elkarteac gothorlekuare ondoan ceuden hilhotzac lurpetic atheratzeari ekin ceraucoten/cioten, Jose Maria Jimeno Jurioc cehazturico leku batean. Han dauden 131 hilhotzetatic 25 athera cituzten. Belhaunetan, bottiliatcho bat çuten, barruan hilaren datuac cituena; horregatic eman citzaion lekuari Bottilien Hilherria icena [7] . Tamalez, paperac erabat hondatuta ceuden, eta ecin ciren iracurri. 1941 eta 1944 artean arnas-gaitzengatic [8] hildaco presoac ciren, batez ere tuberculosiac eta pneumoniac jota. [6] [9] 2008co urrian Balthasar Garzón ephailea , berce 19 hilhobirequin batera, lanac aurrera jarraitzeco aguindua eman baçuen ere, [10] Espainiaco Aucitegui Nationalaren Fiscalçac açaroaren 7an aguindu gueldiaraci çuen, [11] lan horiec beharrezcoac ez cirelacoan. Açaroaren 18an ephaia thoquian thoquico ephaiteguien alde inhibitzea erabaqui eta hamar egun beranduago Aucitegui Nationalac horrelaco crimenac ikerceco escudunçaric ez çuela erabaqui çuen. [12]

2007co açaroan , Naffarroa Baic hala escatuta, Espainiaco Congressuac lekua garbitzeco eta babesteco 500.000 €co aurrecontua onhartu çuen. Lanac 2008an egui behar baciren ere, [13] 2009co maiatz arte ez cituzten eguin. [14] Lan haietan, espetche bilhacatzean eraiquitaco harresiac eta espetcheco sukaldea bota/vota cituzten. 2009co ekaineco asteburuetan visita guidatuac antholatu cituzten. [15]

Bottilien hilherrian lurperatutacoac Aldatu

Hauec dira bottilien hilherrian lurperatutacoac [7] :

Icena Abicenac Jaiotherria Lambidea Heriotza data
Manuel Aceituno Adell Mequinença (Zaragoza) Segurtassun çaindaria 1942co urriaren 19a
Mateo Acha Aldaiturriaga Laudio (Araba) Jornalaria 1944co aphirilaren 6a
José Alarcon Carrillo Casasimarro (Cuenca) Harri-çulhatzailea 1944co urtharrilaren 7a
Salvador Alfonso Sanctana Las Palmas (Canariac) 1943co açaroaren 15a
Teodoro Alonso Martínez Iruñea Guidaria 1944co uztailaren 1a
Felipe Angüita Angüita Torres de Don Jimeno (Jaén) Nekaçaria 1944co urriaren 27a
José Antunez Vazquez Melojo (Pontevedra) Marinela 1942co urriaren 21a
Domingo Arcas Cintas La Carolina (Jaén) Meatzaria 1942co uztailaren 31
Félix Armenta Amor Belalcáçar (Cordoba) Jornalaria 1942co abuztuaren 3a
Antonio Ayuso López Mérida (Badajoz) Iguelseroa 1943co marchoaren 21a
Juan Barquero Sanabria Quintana de la Serena (Badajoz) Jornalaria 1943co abenduaren 3a
Irineo Barrios Antón Fresno de la Polvorosa (Zaragoza) Meatzaria 1943co marchoaren 15a
Victoriano Beitia Landaluce Berrosteguieta (Araba) Nekaçaria 1945eco marchoaren 23a
Francisco Belmonte Casanova Esparragal (Murcia Nekaçaria 1944co abenduaren 19a
José Bernal Pantoja Cieça (Murcia Electricista 1942co açaroaren 11
José Bringas Secades Sanctander (Cantabria) Marinela 1944co uztailaren 4a
Matías Bronchano Cabanillas Navalvillar de Pela (Badajoz) Nekaçaria 1943co urtharrilaren 2a
Juan Brunett Llotche Selles (Lleida) Atheçaian 1944co açaroaren 29a
Diego Cavalllero Treviño Çalamea de la Serena (Badajoz) Meatzaria 1944co irailaren 29a
Diego Caceres Tena Quintana de la Serena (Badajoz) Nekaçaria 1943co maiatzaren 6a
Narcisso Cadenas Martín Güimara (León) Meatzaria 1942co abenduaren 18a
Daniel Camuñas Sánchez Almagro (Ciudad Real) Çapataria 1942co açaroaren 2a
Luis Cardaba Benito Bilbao (Bizcaia) Caldereroa 1943co otsailaren 19a
Derauconisio Catalán Luzón San Clemente (Cuenca) Nekaçaria 1942co abenduaren 23a
Toribio Cendrero Camacho Ciruela (Badajoz) Jornalaria 1943co abenduaren 17a
Antonio Chacofino Mançanero Alacant (Alacant) Arrança-patroia 1944co abuztuaren 5a
Anselmo Contreras Guerra Villarrubia de Santiago (Toledo) Nekaçaria 1945eco urtharrilaren 4a
Juan Corredor López Retuerta de Bullaque (Ciudad Real) Jornalaria 1945eco marchoaren 5a
Pedro Costa Sanz Freixanet (Girona) Nekaçaria 1945eco uztailaren 3a
Luis Cubo Fernández Vara de la Asunción (Sevilla) Jornalaria 1942co irailaren 26a
Miguel de los Ríos Muñoz Linares (Jaén) Carabineroa 1944co otsailaren 11
Florentino del Río Rodrígüez Feliches (Asturias) 1944co uztailaren 29a
Nicolás Dopido Dopido Almendralejo (Badajoz) Errementaria 1945eco urtharrilaren 13a
Emiliano Esteban Benito Madril Iguelseroa 1942co maiatzaren 17a
Antonio Ferrer Molina Carcaixent (Valencia Iguelseroa 1944co maiatzaren 22a
José Eduardo Fombona Solar Xixon (Asturias) Mechanicoa 1945eco otsailaren 24a
José Fuster Mascaros Xativa (Valencia Tren-guidaria 1944co marchoaren 29a
Andrés Gangoiti Cuesta Gorliz (Bizcaia) Marinela 1943co abenduaren 24a
Santos García Menéndez Piñeres (Asturias) 1944co marchoaren 7a
Francisco García Montiel Almoguia (Málaga) Biçarguilea 1945eco urtharrilaren 1a
Francisco Garrido López La Serna de Ebro (Cantabria) Çurguina 1943co uztailaren 18a
Agustín Garrido Soriano Gamonal (Toledo) Nekaçaria 1943co açaroaren 6a
Manuel Gil García Madril Jornalaria 1944co açaroaren 23a
Manuel Gómez Borrego Fuentes de Cantos (Badajoz) Arçaina 1943co abenduaren 2a
Tomás Gómez Jiménez Granja de Torrehermosa (Badajoz) Nekaçaria 1945eco aphirilaren 4a
Rafael González Bolaños Agusto (Ciudad Real) Nekaçaria 1942co açaroaren 16a
Emilio Gutiérrez Martín Sonseca (Toledo) Çapataria 1944co açaroaren 4a
Fernando Hernández Sagüe Barcelona Nekaçaria 1943co urriaren 8a
José Hidalgo Villegas Málaga (Málaga) Udal languilea 1942co açaroaren 9a
Francisco Jiménez Loçano Coín (Málaga) Nekaçaria 1943co urriaren 19a
Juan Jiménez Pérez Madril Jornalaria 1944co irailaren 19a
Manuel Jurado Delgado Campanillas (Málaga) Nekaçaria 1943co abuztuaren 21a
Ramón Liron Ortiz Laredo (Cantabria) Arrançailea 1943co otsailaren 26a
Félix Llamas Callejas Trobajo de Cerecedo (León) Iguelseroa 1942co irailaren 14a
Francisco López Palomino Motril (Granada) 1943co irailaren 16a
Basilio López Romo Castillejo del Romeral (Cuenca) Iguelseroa 1942co urriaren 7a
Daniel López Torres Ajorin (Toledo) Jornalaria 1944co otsailaren 27a
Antonio Luengo Gómez Logrosan (Cáceres) Meatzaria 1945eco otsailaren 8a
Dimas Malagón Díaz Las Herencias (Toledo) Iguelseroa 1943co otsailaren 17a
Pascual Marín Santos Cieça (Murcia Jornalaria 1944co irailaren 4a
Francisco Marquez Castillejo Fuente Ovejuna (Cordoba) Nekaçaria 1943co urtharrilaren 19a
Akilino Martín Díaz Don Benito (Badajoz) Mechanicoa 1942co irailaren 4a
Vicente Martín Gómez Toledo Nekaçaria 1945eco maiatzaren 28a
Félix Martín Pascual Fuentes de Naba (Palencia) Jornalaria 1942co açaroaren 1a
Antonio Martínez Cruz Benamanez (Granada) Errementaria 1944co urriaren 30a
Juan José Martínez Sánchez Caravaca (Murcia Espartinguilea 1942co irailaren 25a
Santiago Martínez Toledo Huéscar (Granada) Nekaçaria 1944co uztailaren 7a
Manuel Francisco Martínez Vázquez Villanueva (Asturias) Nekaçaria 1942co abenduaren 27a
Ánguel Mena Gómez Los Villares (Jaén) Nekaçaria 1943co abenduaren 18a
Vicente Merchán Sánchez Almadén (Ciudad Real) Nekaçaria 1943co urtharrilaren 30a
Aurelio Meson Palomeque Torres (Madril) Tavernaria 1942co abuztuaren 10a
Eustorio Michelena García Villasana de Mena (Burgos) Soldadorea 1944co açaroaren 16a
Francisco Mira Pons Alcoi (Alacant) Ile-aphainçailea 1943co abenduaren 15a
Juan Montero Sanz Cuéllar (Segovia) Jornalaria 1942co ekainaren 23a
Antonio Moyano Romero Cañete de las Torres (Cordoba) Nekaçaria 1944co irailaren 25a
Simón Muñoz Esteban Alcalá de Henares (Madril) Rotarya 1942co maiatzaren 20a
Francisco Muñoz Morlanes Valdepeñas (Ciudad Real) Jornalaria 1945eco maiatzaren 22a
Arturo Muñoz Santiago Baça (Granada) Nekaçaria 1943co irailaren 15a
Juan Muñoz Vázquez La Línea (Cádiz) Jornalaria 1944co marchoaren 6a
Manuel Nieto Lerida Valdepeñas (Ciudad Real) Iguelseroa 1945eco urtharrilaren 29a
Antonio Paños Cuelliga Goldeçaina 1942co maiatzaren 26a
Juan Antonio Pascual Arriola Bons Aires (Argentina) Marinela 1944co irailaren 22a
Modesto Pastol Herro Sahagún (León) Jornalaria 1942co ekainaren 16a
Benito Pastoriça Fariña Cela (Pontevedra) Marinela 1943co ekainaren 3a
Pascual Pedrosa Raya Castillejos (Granada) Nekaçaria 1945eco uztailaren 1a
Miguel Peña Pérez Villanueva de la Serena (Badajoz) Iguelseroa 1942co irailaren 22a
José Pérez López Linares (Jaén) Carabineroa 1944co otsailaren 14a
Pedro Pérez Martínez Pradoluengo (Burgos) Segalaria 1938co urtharrilaren 14a
José Pérez Muñecas Paterna (Cádiz) Tavernaria 1944co uztailaren 18a
Juan Pintado Barrajón Quintanar (Toledo) Nekaçaria 1945eco otsailaren 11
Antonio Plaça Barrientos Valencia de Alcántara (Cáceres) Jornalaria 1942co abuztuaren 9a
Antonio Raya López Guadix (Granada) Nekaçaria 1944co uztailaren 6a
Agustín Raya Sánchez Argamasilla de Calatrava (Ciudad Real) Larruguilea 1945eco urtharrilaren 15a
Pablo Rebollo Rodrígüez Arganda del Rey (Madril) Oquina 1944co aphirilaren 7a
Amador Redondo Cerdeiras Madril Bancaria 1942co ekainaren 19a
Ildefonso Redondo Estevez Poçuelo de Alarcón (Madril) Metallguinçaco languilea 1942co ekainaren 11
Leonardo Riesco Arroyo Sancedo (León) Nekaçaria 1942co açaroaren 27a
José Rodrígüez Adames La Carlota (Cordoba) Nekaçaria 1943co urriaren 13a
José Rodrígüez Alcaraz Algarinejo (Granada) Nekaçaria 1944co açaroaren 4a
Andrés Rodrígüez Calero Torrejón (Cáceres) Nekaçaria 1942co açaroaren 29a
Alfonso Rodrígüez González Béjar (Salamanca) Çurguina 1942co urriaren 3a
Luis Rodrígüez Martín Torneros (León) Rotarya 0co abuztuaren 30a
Antonio Rodrígüez Moreno Açuaga (Badajoz) Meatzaria 1945eco aphirilaren 27a
Rafael Roldan Fernández Constantina (Sevilla) Errebisorea 1945eco marchoaren 19a
Manuel Romero Arce Valdepeñas (Ciudad Real) Jornalaria 1936co urriaren 5a
Francisco Romero Barrero Villagonçalo (Badajoz) Nekaçaria 1942co maiatzaren 16a
Gabriel Romero Maqueda Oliva de Mérida (Badajoz) Nekaçaria 1942co urriaren 11
Manuel Romero Mena San Roque (Cádiz) Jornalaria 1942co ekainaren 29a
Federico Romero Rodrígüez Alameda de Cardón (Salamanca) Carabineroa 1944co urtharrilaren 20a
Vicente Royo Tena Tavernes Blanques (Valencia Çurguina 1944co açaroaren 26a
Juan Rubio Romero Torrecampo (Cordoba) Nekaçaria 1944co ekainaren 27a
José Ruiz Izquierdo Martos (Jaén) Trambia-guidaria 1944co maiatzaren 20a
Jesús Ruiz Mata Alcáçar de San Juan (Ciudad Real) Erlojuguilea 1943co urtharrilaren 28a
Mariano Sánchez Menor Navahermosa (Toledo) Jornalaria 1943co marchoaren 25a
Pedro Sánchez Mingallón Mançanares (Ciudad Real) Nekaçaria 1943co abuztuaren 24a
José Sánchez Roldan Valdepeñas (Ciudad Real) Iguelseroa 1944co maiatzaren 22a
Delfín Sanz Soldevilla Erveca (LLeida) Nekaçaria 1942co ekainaren 26a
Antonio Sarceda Gómez Becerrea (Lugo) Dendaria 1945eco urtharrilaren 30a
Manuel Sospedra Villaplana Salsadella (Castellló ) Jornalaria 1943co irailaren 15a
Jesús Tarin Moreno Benimamet (Valencia Çapataria 1943co urtharrilaren 19a
Manuel Torres Corchado Torralba de Calatrava (Ciudad Real) Nekaçaria 1942co abuztuaren 26a
Francisco Torres Moreno Rincón de la Victoria (Málaga) Guidaria 1943co uztailaren 31
José Torro Cardona Barcelona Mecanografoa 1943co irailaren 9a
José Urrutia Anduaga Aretchabaleta (Guipuzco ) Nekaçaria 1944co açaroaren 10a
Ánguel Vaillo Arçaina Madril Haraquina 1945eco urtharrilaren 19a
Luis Vega Villanueva Cortes de la Frontera (Málaga) Iguelseroa 1944co irailaren 29a
Enrique Velasco Huertas Piedrabuena (Ciudad Real) Boticaco lagunçailea 1943co otsailaren 22a
Manuel Vera Lombardo Campillo de Llerena (Badajoz) Nekaçaria 1944co otsailaren 3a
Antonio Vidal Escolá Térmens (Lleida) Nekaçaria 1944co urriaren 6a
Nemesio Villan Diez Valladolid Jornalaria 1942co irailaren 12a
Miguel Yubero Mondejar Casas de Benítez (Cuenca) Jornalaria 1942co maiatzaren 15a
Carlos Çapata López Caçorla (Jaén) Nekaçaria 1944co uztailaren 16a

Referenciac Aldatu

  1. Ferrer Muñoz, Manuel. ( 1993 ). «La Segunda República» Historia Illustrada de Navarra. Iruñea : Diario de Navarra ISBN 84-604-7413-5 . .
  2. Chueca, Josu. (2004/V/23). «San Christobal: Cigor mendia» Arguia (1945) .
  3. (Gaztelaniaz) «La muerte de presos en San Christóbal llenó de cadáveres trece pequeños cementerios» Diario de Noticias 2006-12-17 . [ Bethico hautsitaco esteca ]
  4. (Gaztelaniaz) Idazle asco. ( 2004 ). Navarra 1936. De la sperança al terror. Tafalla : Altaffaylla ISBN 84-930957-9-6 . .
  5. (Gaztelaniaz) Junquera, Natalia. (2007-10-21). [ «La fuga de los 221 muertos» El País .
  6. a b (Gaztelaniaz) Associación para la recuperación de la memoria histórica. Exhumación en el Fuerte de San Christobal. .
  7. a b «Navarra :: Visor de fosas» fosas.navarra.es (Noiz consultatua: 2021-12-11) .
  8. «Franquismoc victimac omenduco dituzte gaur Busturian» Berria 2007-08-04 . [ Bethico hautsitaco esteca ]
  9. (Gaztelaniaz) «La muerte de presos en San Christóbal llenó de cadáveres trece pequeños cementerios» Diario de Noticias 2006-11-17 . [ Bethico hautsitaco esteca ]
  10. (Gaztelaniaz) «Garzón se declara competente para investigar al franquismo y autoriza la apertura de 19 fosas» Diario de Noticias 2008-10-17 .
  11. (Gaztelaniaz) «La Audiencia National desautoriça a Garzón y paralyza la apertura de fosas de la Guerra Civil» Diario de Noticias 2008-11-08 .
  12. (Gaztelaniaz) «La Audiencia National dicta ke Garzón no puede investigar delitos franquistas» Diario de Noticias 2008-11-29 .
  13. (Gaztelaniaz) «El Congresso aprueba 500.000 euros para limpiar y consolidar el Fuerte» Diario de Noticias 2007-11-09 .
  14. (Gaztelaniaz) «El Gobierno organiça este mes las primeras visitas al fuerte de San Christóbal» Diario de Noticias 2009-06-03 .
  15. (Gaztelaniaz) «Las obras de Ezcaba accaban con los restos de su realidad como prisión franquista» Diario de Noticias 2009-06-07 .

Ikus, gainera Aldatu

Euscarazco Wikipedian bada athari bat, gai hau duena:
Iruñea
Euscarazco Wikipedian bada athari bat, gai hau duena:
Naffarroa

Campo estecac Aldatu