San Christobal gothorlekua
San Christobal gothorlekua (officialqi Alfonso XII.aren gothorlekua) Ezcabarte udalerrico ( Naffarroa Garaia , Euscal Herria ) Ezcaba mendiaren gailurrean dagoen gothorlekua da. [1]
San Christobal gothorlekua | |
---|---|
Cultura ondassuna | |
|
|
Cocapena | |
Herrialdea |
![]() |
Provincia |
![]() |
Udalerria | Berriobeiti eta Iruñea |
Coordenatuac | 42°51′21″N 1°39′59″W / 42.855972°N 1.6663303°W |
![]() |
|
Historia eta erabilera | |
Irequiera | 1910 |
Ondarea | |
BIC | RI-51-0010464 |
|
Alfonso XII.aren gothorlekua du icen officiala, regue haren erreinaldian eraiqui baitzuten, sarreraco athean ikus daitequeen beçala. Hala ere, bertocoen artean, ancina bertan ceuden eraiquinen San Christobal icenari eutsi deraucote/diote. Icen hori çuten, içan ere, XIII. mendeco baseliçac eta gazteluac, baita XVI. mendeco basilicac ere, eta gaur egun ere icendapen hori eçagunagoa da eta hedatuago dago iruindar eta naffarren artean.
Eraicunça Aldatu
Hirurgarren Carlistaldian , artilleria pieça modernoac mendi puncta hartatic Iruñera helceco gai cirela conturatu cirenean, leku strategicotzat hartuta, gothorlekua eraiquitzea erabaqui çuten.
Miguel Ortega ingeniari colonelac diseinatu çuen eraiquina, eta José de Luna ingeniari commandanteac çucendu cituen lanac 1878 eta 1919 . urtheen artean. Horretaraco, mendi-tontorra leherraraci eta barnealdea hondeatu çuten, hirur solairu eraiquitzeco. Harresiac babesteco bi metro lur metatu çuten, eta inguruan lubanarro bat eguin çuten, infanteriaren erassoetatic babesteco. Guztira 615.000 m² ditu, eta horietatic 180.000 m² dira gothorlekuarenac.
Espetchea Aldatu
1919an bucatu çutenean hegazquinguinça jadanic sorthua cenez, eraiquinac nehoiz ez çuen erabilera militarric içan. [2] Ostera, 1934 eta 1945 artean espetche militar bilhacatu cen. Berce asmo batequin eguina cenez, harresia eraiqui behar içan çuten garcelaren eta çaindarien eraiquinaren artean.
1934co urrico iraulça eta guero, ehunca asturiar eta eibartar espetcherat cituzten bertan. Hassiera-hassieratic, hygiene eta ossassungarritassun eça cela-eta, salhaquetac egon ciren, presoen lekualdaqueta eta espetchea ixtea escatzen çutenac.
1935eco irailean, aiphaturico egoera charrarengatic CNTco Sanctanderco quid bat hil ondoren, Iruñean greva eguin cen. Berce preso baten heriotzac protestac çabaldu eta matchinada sorth çuen espetchean, eta horrec greva orocorra bulçatu çuen Iruñean. Haimbat udalec presondeguia ixtea eta bertan ceuden 750 presoen lekualdaqueta escatu çutenez, epheca-epheca lekualdatzeac eguiteari ekin ceraucoten/cioten.
1936co otsailean, Fronte Popularrac hautescundeac irabaci eta preso politicoençaco amnistia escaini çuen. Horietatic 400 San Christobalen ceuden. Calera irten eta berehala, presoec espetchearen egoera salhatu, eta Rafael Aizpun Justicia Ministroari egotzi ceraucoten/cioten errua.
Espainiaco Guerra Civila Aldatu
1936co uztaileco alchamendu militarraren ondorioz, Naffarroa Garaia matchinoe escuetan gueratu eta berriro espetchea bethe çuten. Hilabethe guti barru 2.000 preso cituen gothorlekuac. Horietaco asco, "ascatzea"ren berri jasso ondoren, mendia jaistean erail cituzten.
1937co urtharrilaren 1etic 1945eco uztailaren 6an presondegui itchi çuten arte, 305 presoren heriotza jassota dago. Cioac era ascotacoac baciren ere, guehienetan " anorexia "gatic eta "bihotza guelditzea"gatic içan cen. Heriotza asco tuberculosiarequin lothut ceuden, batez ere gothorlekua "espetche-erietche" moduan erabili çutelaco. Cerrendan "traumatismo"z hildaco 25 preso ere badaude. Horiec fusilatu eguin cituzten, hogueita bat 1936co açaroaren 1ean eta berceac urthe bereco açaroaren 17an . Fusilamendu edo "presoen atheratze" hauec ez daude officialqui onhartuta. [3] Preso guehien hil cituzten urtheac 1941 (51 lagun) eta 1942 (61 lagun) içan ciren.
1938co maiatzaren 22an presondeguitic 795 presoc ihes eguin çuten . Horietatic 3c baino ez çuten lorthu muga ceharcatzea, 585 harrapatu, eta 225 hil eguin cituzten. [4] [5]
Naffarroaco fusilatu, erail eta desaguertuen senitartecoen elkartearen presidente Asun Larretac dioenez, horiei guztiei 200 desaguertu guehitu behar çaizte, «archivoetan ez daudenac, eta guehienac erailac». [6]
Franquismoa eta hurrengo urtheac Aldatu
1945eco uztailaren 6an presondegui itchi çutenean, Espainiaco Armadac eraiquin berrescuratu çuen. Eracunde horrec 1987an utzi, eta 1991 arte lagunça-talde batec hartu çuen eraiquina çainceco ardura. Egungo jabea Espainiaco Defensa Ministerioa da oraindic.
Memoria-gune Aldatu
Arte Ederretaco Çucendaritza Orocorrac 2001ean cultura ondassun icendatu çuen.
2007co irailean Arançadi Sciencia Elkarteac , Chimparta Elkarteac eta Naffarroaco fusilatu, erail eta desaguertuen senitartecoen elkarteac gothorlekuare ondoan ceuden hilhotzac lurpetic atheratzeari ekin ceraucoten/cioten, Jose Maria Jimeno Jurioc cehazturico leku batean. Han dauden 131 hilhotzetatic 25 athera cituzten. Belhaunetan, bottiliatcho bat çuten, barruan hilaren datuac cituena; horregatic eman citzaion lekuari Bottilien Hilherria icena [7] . Tamalez, paperac erabat hondatuta ceuden, eta ecin ciren iracurri. 1941 eta 1944 artean arnas-gaitzengatic [8] hildaco presoac ciren, batez ere tuberculosiac eta pneumoniac jota. [6] [9] 2008co urrian Balthasar Garzón ephailea , berce 19 hilhobirequin batera, lanac aurrera jarraitzeco aguindua eman baçuen ere, [10] Espainiaco Aucitegui Nationalaren Fiscalçac açaroaren 7an aguindu gueldiaraci çuen, [11] lan horiec beharrezcoac ez cirelacoan. Açaroaren 18an ephaia thoquian thoquico ephaiteguien alde inhibitzea erabaqui eta hamar egun beranduago Aucitegui Nationalac horrelaco crimenac ikerceco escudunçaric ez çuela erabaqui çuen. [12]
2007co açaroan , Naffarroa Baic hala escatuta, Espainiaco Congressuac lekua garbitzeco eta babesteco 500.000 €co aurrecontua onhartu çuen. Lanac 2008an egui behar baciren ere, [13] 2009co maiatz arte ez cituzten eguin. [14] Lan haietan, espetche bilhacatzean eraiquitaco harresiac eta espetcheco sukaldea bota/vota cituzten. 2009co ekaineco asteburuetan visita guidatuac antholatu cituzten. [15]
Bottilien hilherrian lurperatutacoac Aldatu
Hauec dira bottilien hilherrian lurperatutacoac [7] :
Icena | Abicenac | Jaiotherria | Lambidea | Heriotza data |
Manuel | Aceituno Adell | Mequinença (Zaragoza) | Segurtassun çaindaria | 1942co urriaren 19a |
Mateo | Acha Aldaiturriaga | Laudio (Araba) | Jornalaria | 1944co aphirilaren 6a |
José | Alarcon Carrillo | Casasimarro (Cuenca) | Harri-çulhatzailea | 1944co urtharrilaren 7a |
Salvador | Alfonso Sanctana | Las Palmas (Canariac) | 1943co açaroaren 15a | |
Teodoro | Alonso Martínez | Iruñea | Guidaria | 1944co uztailaren 1a |
Felipe | Angüita Angüita | Torres de Don Jimeno (Jaén) | Nekaçaria | 1944co urriaren 27a |
José | Antunez Vazquez | Melojo (Pontevedra) | Marinela | 1942co urriaren 21a |
Domingo | Arcas Cintas | La Carolina (Jaén) | Meatzaria | 1942co uztailaren 31 |
Félix | Armenta Amor | Belalcáçar (Cordoba) | Jornalaria | 1942co abuztuaren 3a |
Antonio | Ayuso López | Mérida (Badajoz) | Iguelseroa | 1943co marchoaren 21a |
Juan | Barquero Sanabria | Quintana de la Serena (Badajoz) | Jornalaria | 1943co abenduaren 3a |
Irineo | Barrios Antón | Fresno de la Polvorosa (Zaragoza) | Meatzaria | 1943co marchoaren 15a |
Victoriano | Beitia Landaluce | Berrosteguieta (Araba) | Nekaçaria | 1945eco marchoaren 23a |
Francisco | Belmonte Casanova | Esparragal (Murcia | Nekaçaria | 1944co abenduaren 19a |
José | Bernal Pantoja | Cieça (Murcia | Electricista | 1942co açaroaren 11 |
José | Bringas Secades | Sanctander (Cantabria) | Marinela | 1944co uztailaren 4a |
Matías | Bronchano Cabanillas | Navalvillar de Pela (Badajoz) | Nekaçaria | 1943co urtharrilaren 2a |
Juan | Brunett Llotche | Selles (Lleida) | Atheçaian | 1944co açaroaren 29a |
Diego | Cavalllero Treviño | Çalamea de la Serena (Badajoz) | Meatzaria | 1944co irailaren 29a |
Diego | Caceres Tena | Quintana de la Serena (Badajoz) | Nekaçaria | 1943co maiatzaren 6a |
Narcisso | Cadenas Martín | Güimara (León) | Meatzaria | 1942co abenduaren 18a |
Daniel | Camuñas Sánchez | Almagro (Ciudad Real) | Çapataria | 1942co açaroaren 2a |
Luis | Cardaba Benito | Bilbao (Bizcaia) | Caldereroa | 1943co otsailaren 19a |
Derauconisio | Catalán Luzón | San Clemente (Cuenca) | Nekaçaria | 1942co abenduaren 23a |
Toribio | Cendrero Camacho | Ciruela (Badajoz) | Jornalaria | 1943co abenduaren 17a |
Antonio | Chacofino Mançanero | Alacant (Alacant) | Arrança-patroia | 1944co abuztuaren 5a |
Anselmo | Contreras Guerra | Villarrubia de Santiago (Toledo) | Nekaçaria | 1945eco urtharrilaren 4a |
Juan | Corredor López | Retuerta de Bullaque (Ciudad Real) | Jornalaria | 1945eco marchoaren 5a |
Pedro | Costa Sanz | Freixanet (Girona) | Nekaçaria | 1945eco uztailaren 3a |
Luis | Cubo Fernández | Vara de la Asunción (Sevilla) | Jornalaria | 1942co irailaren 26a |
Miguel | de los Ríos Muñoz | Linares (Jaén) | Carabineroa | 1944co otsailaren 11 |
Florentino | del Río Rodrígüez | Feliches (Asturias) | 1944co uztailaren 29a | |
Nicolás | Dopido Dopido | Almendralejo (Badajoz) | Errementaria | 1945eco urtharrilaren 13a |
Emiliano | Esteban Benito | Madril | Iguelseroa | 1942co maiatzaren 17a |
Antonio | Ferrer Molina | Carcaixent (Valencia | Iguelseroa | 1944co maiatzaren 22a |
José Eduardo | Fombona Solar | Xixon (Asturias) | Mechanicoa | 1945eco otsailaren 24a |
José | Fuster Mascaros | Xativa (Valencia | Tren-guidaria | 1944co marchoaren 29a |
Andrés | Gangoiti Cuesta | Gorliz (Bizcaia) | Marinela | 1943co abenduaren 24a |
Santos | García Menéndez | Piñeres (Asturias) | 1944co marchoaren 7a | |
Francisco | García Montiel | Almoguia (Málaga) | Biçarguilea | 1945eco urtharrilaren 1a |
Francisco | Garrido López | La Serna de Ebro (Cantabria) | Çurguina | 1943co uztailaren 18a |
Agustín | Garrido Soriano | Gamonal (Toledo) | Nekaçaria | 1943co açaroaren 6a |
Manuel | Gil García | Madril | Jornalaria | 1944co açaroaren 23a |
Manuel | Gómez Borrego | Fuentes de Cantos (Badajoz) | Arçaina | 1943co abenduaren 2a |
Tomás | Gómez Jiménez | Granja de Torrehermosa (Badajoz) | Nekaçaria | 1945eco aphirilaren 4a |
Rafael | González Bolaños | Agusto (Ciudad Real) | Nekaçaria | 1942co açaroaren 16a |
Emilio | Gutiérrez Martín | Sonseca (Toledo) | Çapataria | 1944co açaroaren 4a |
Fernando | Hernández Sagüe | Barcelona | Nekaçaria | 1943co urriaren 8a |
José | Hidalgo Villegas | Málaga (Málaga) | Udal languilea | 1942co açaroaren 9a |
Francisco | Jiménez Loçano | Coín (Málaga) | Nekaçaria | 1943co urriaren 19a |
Juan | Jiménez Pérez | Madril | Jornalaria | 1944co irailaren 19a |
Manuel | Jurado Delgado | Campanillas (Málaga) | Nekaçaria | 1943co abuztuaren 21a |
Ramón | Liron Ortiz | Laredo (Cantabria) | Arrançailea | 1943co otsailaren 26a |
Félix | Llamas Callejas | Trobajo de Cerecedo (León) | Iguelseroa | 1942co irailaren 14a |
Francisco | López Palomino | Motril (Granada) | 1943co irailaren 16a | |
Basilio | López Romo | Castillejo del Romeral (Cuenca) | Iguelseroa | 1942co urriaren 7a |
Daniel | López Torres | Ajorin (Toledo) | Jornalaria | 1944co otsailaren 27a |
Antonio | Luengo Gómez | Logrosan (Cáceres) | Meatzaria | 1945eco otsailaren 8a |
Dimas | Malagón Díaz | Las Herencias (Toledo) | Iguelseroa | 1943co otsailaren 17a |
Pascual | Marín Santos | Cieça (Murcia | Jornalaria | 1944co irailaren 4a |
Francisco | Marquez Castillejo | Fuente Ovejuna (Cordoba) | Nekaçaria | 1943co urtharrilaren 19a |
Akilino | Martín Díaz | Don Benito (Badajoz) | Mechanicoa | 1942co irailaren 4a |
Vicente | Martín Gómez | Toledo | Nekaçaria | 1945eco maiatzaren 28a |
Félix | Martín Pascual | Fuentes de Naba (Palencia) | Jornalaria | 1942co açaroaren 1a |
Antonio | Martínez Cruz | Benamanez (Granada) | Errementaria | 1944co urriaren 30a |
Juan José | Martínez Sánchez | Caravaca (Murcia | Espartinguilea | 1942co irailaren 25a |
Santiago | Martínez Toledo | Huéscar (Granada) | Nekaçaria | 1944co uztailaren 7a |
Manuel Francisco | Martínez Vázquez | Villanueva (Asturias) | Nekaçaria | 1942co abenduaren 27a |
Ánguel | Mena Gómez | Los Villares (Jaén) | Nekaçaria | 1943co abenduaren 18a |
Vicente | Merchán Sánchez | Almadén (Ciudad Real) | Nekaçaria | 1943co urtharrilaren 30a |
Aurelio | Meson Palomeque | Torres (Madril) | Tavernaria | 1942co abuztuaren 10a |
Eustorio | Michelena García | Villasana de Mena (Burgos) | Soldadorea | 1944co açaroaren 16a |
Francisco | Mira Pons | Alcoi (Alacant) | Ile-aphainçailea | 1943co abenduaren 15a |
Juan | Montero Sanz | Cuéllar (Segovia) | Jornalaria | 1942co ekainaren 23a |
Antonio | Moyano Romero | Cañete de las Torres (Cordoba) | Nekaçaria | 1944co irailaren 25a |
Simón | Muñoz Esteban | Alcalá de Henares (Madril) | Rotarya | 1942co maiatzaren 20a |
Francisco | Muñoz Morlanes | Valdepeñas (Ciudad Real) | Jornalaria | 1945eco maiatzaren 22a |
Arturo | Muñoz Santiago | Baça (Granada) | Nekaçaria | 1943co irailaren 15a |
Juan | Muñoz Vázquez | La Línea (Cádiz) | Jornalaria | 1944co marchoaren 6a |
Manuel | Nieto Lerida | Valdepeñas (Ciudad Real) | Iguelseroa | 1945eco urtharrilaren 29a |
Antonio | Paños Cuelliga | Goldeçaina | 1942co maiatzaren 26a | |
Juan Antonio | Pascual Arriola | Bons Aires (Argentina) | Marinela | 1944co irailaren 22a |
Modesto | Pastol Herro | Sahagún (León) | Jornalaria | 1942co ekainaren 16a |
Benito | Pastoriça Fariña | Cela (Pontevedra) | Marinela | 1943co ekainaren 3a |
Pascual | Pedrosa Raya | Castillejos (Granada) | Nekaçaria | 1945eco uztailaren 1a |
Miguel | Peña Pérez | Villanueva de la Serena (Badajoz) | Iguelseroa | 1942co irailaren 22a |
José | Pérez López | Linares (Jaén) | Carabineroa | 1944co otsailaren 14a |
Pedro | Pérez Martínez | Pradoluengo (Burgos) | Segalaria | 1938co urtharrilaren 14a |
José | Pérez Muñecas | Paterna (Cádiz) | Tavernaria | 1944co uztailaren 18a |
Juan | Pintado Barrajón | Quintanar (Toledo) | Nekaçaria | 1945eco otsailaren 11 |
Antonio | Plaça Barrientos | Valencia de Alcántara (Cáceres) | Jornalaria | 1942co abuztuaren 9a |
Antonio | Raya López | Guadix (Granada) | Nekaçaria | 1944co uztailaren 6a |
Agustín | Raya Sánchez | Argamasilla de Calatrava (Ciudad Real) | Larruguilea | 1945eco urtharrilaren 15a |
Pablo | Rebollo Rodrígüez | Arganda del Rey (Madril) | Oquina | 1944co aphirilaren 7a |
Amador | Redondo Cerdeiras | Madril | Bancaria | 1942co ekainaren 19a |
Ildefonso | Redondo Estevez | Poçuelo de Alarcón (Madril) | Metallguinçaco languilea | 1942co ekainaren 11 |
Leonardo | Riesco Arroyo | Sancedo (León) | Nekaçaria | 1942co açaroaren 27a |
José | Rodrígüez Adames | La Carlota (Cordoba) | Nekaçaria | 1943co urriaren 13a |
José | Rodrígüez Alcaraz | Algarinejo (Granada) | Nekaçaria | 1944co açaroaren 4a |
Andrés | Rodrígüez Calero | Torrejón (Cáceres) | Nekaçaria | 1942co açaroaren 29a |
Alfonso | Rodrígüez González | Béjar (Salamanca) | Çurguina | 1942co urriaren 3a |
Luis | Rodrígüez Martín | Torneros (León) | Rotarya | 0co abuztuaren 30a |
Antonio | Rodrígüez Moreno | Açuaga (Badajoz) | Meatzaria | 1945eco aphirilaren 27a |
Rafael | Roldan Fernández | Constantina (Sevilla) | Errebisorea | 1945eco marchoaren 19a |
Manuel | Romero Arce | Valdepeñas (Ciudad Real) | Jornalaria | 1936co urriaren 5a |
Francisco | Romero Barrero | Villagonçalo (Badajoz) | Nekaçaria | 1942co maiatzaren 16a |
Gabriel | Romero Maqueda | Oliva de Mérida (Badajoz) | Nekaçaria | 1942co urriaren 11 |
Manuel | Romero Mena | San Roque (Cádiz) | Jornalaria | 1942co ekainaren 29a |
Federico | Romero Rodrígüez | Alameda de Cardón (Salamanca) | Carabineroa | 1944co urtharrilaren 20a |
Vicente | Royo Tena | Tavernes Blanques (Valencia | Çurguina | 1944co açaroaren 26a |
Juan | Rubio Romero | Torrecampo (Cordoba) | Nekaçaria | 1944co ekainaren 27a |
José | Ruiz Izquierdo | Martos (Jaén) | Trambia-guidaria | 1944co maiatzaren 20a |
Jesús | Ruiz Mata | Alcáçar de San Juan (Ciudad Real) | Erlojuguilea | 1943co urtharrilaren 28a |
Mariano | Sánchez Menor | Navahermosa (Toledo) | Jornalaria | 1943co marchoaren 25a |
Pedro | Sánchez Mingallón | Mançanares (Ciudad Real) | Nekaçaria | 1943co abuztuaren 24a |
José | Sánchez Roldan | Valdepeñas (Ciudad Real) | Iguelseroa | 1944co maiatzaren 22a |
Delfín | Sanz Soldevilla | Erveca (LLeida) | Nekaçaria | 1942co ekainaren 26a |
Antonio | Sarceda Gómez | Becerrea (Lugo) | Dendaria | 1945eco urtharrilaren 30a |
Manuel | Sospedra Villaplana | Salsadella (Castellló ) | Jornalaria | 1943co irailaren 15a |
Jesús | Tarin Moreno | Benimamet (Valencia | Çapataria | 1943co urtharrilaren 19a |
Manuel | Torres Corchado | Torralba de Calatrava (Ciudad Real) | Nekaçaria | 1942co abuztuaren 26a |
Francisco | Torres Moreno | Rincón de la Victoria (Málaga) | Guidaria | 1943co uztailaren 31 |
José | Torro Cardona | Barcelona | Mecanografoa | 1943co irailaren 9a |
José | Urrutia Anduaga | Aretchabaleta (Guipuzco ) | Nekaçaria | 1944co açaroaren 10a |
Ánguel | Vaillo Arçaina | Madril | Haraquina | 1945eco urtharrilaren 19a |
Luis | Vega Villanueva | Cortes de la Frontera (Málaga) | Iguelseroa | 1944co irailaren 29a |
Enrique | Velasco Huertas | Piedrabuena (Ciudad Real) | Boticaco lagunçailea | 1943co otsailaren 22a |
Manuel | Vera Lombardo | Campillo de Llerena (Badajoz) | Nekaçaria | 1944co otsailaren 3a |
Antonio | Vidal Escolá | Térmens (Lleida) | Nekaçaria | 1944co urriaren 6a |
Nemesio | Villan Diez | Valladolid | Jornalaria | 1942co irailaren 12a |
Miguel | Yubero Mondejar | Casas de Benítez (Cuenca) | Jornalaria | 1942co maiatzaren 15a |
Carlos | Çapata López | Caçorla (Jaén) | Nekaçaria | 1944co uztailaren 16a |
Referenciac Aldatu
- ↑ Ferrer Muñoz, Manuel. ( 1993 ). «La Segunda República» Historia Illustrada de Navarra. Iruñea : Diario de Navarra ISBN 84-604-7413-5 . .
- ↑ Chueca, Josu. (2004/V/23). «San Christobal: Cigor mendia» Arguia (1945) .
- ↑ (Gaztelaniaz) «La muerte de presos en San Christóbal llenó de cadáveres trece pequeños cementerios» Diario de Noticias 2006-12-17 . [ Bethico hautsitaco esteca ]
- ↑ (Gaztelaniaz) Junquera, Natalia. (2007-10-21). [ «La fuga de los 221 muertos» El País .
- ↑ a b (Gaztelaniaz) Associación para la recuperación de la memoria histórica. Exhumación en el Fuerte de San Christobal. .
- ↑ a b «Navarra :: Visor de fosas» fosas.navarra.es (Noiz consultatua: 2021-12-11) .
- ↑ «Franquismoc victimac omenduco dituzte gaur Busturian» Berria 2007-08-04 . [ Bethico hautsitaco esteca ]
- ↑ (Gaztelaniaz) «La muerte de presos en San Christóbal llenó de cadáveres trece pequeños cementerios» Diario de Noticias 2006-11-17 . [ Bethico hautsitaco esteca ]
- ↑ (Gaztelaniaz) «Garzón se declara competente para investigar al franquismo y autoriza la apertura de 19 fosas» Diario de Noticias 2008-10-17 .
- ↑ (Gaztelaniaz) «La Audiencia National desautoriça a Garzón y paralyza la apertura de fosas de la Guerra Civil» Diario de Noticias 2008-11-08 .
- ↑ (Gaztelaniaz) «La Audiencia National dicta ke Garzón no puede investigar delitos franquistas» Diario de Noticias 2008-11-29 .
- ↑ (Gaztelaniaz) «El Congresso aprueba 500.000 euros para limpiar y consolidar el Fuerte» Diario de Noticias 2007-11-09 .
- ↑ (Gaztelaniaz) «El Gobierno organiça este mes las primeras visitas al fuerte de San Christóbal» Diario de Noticias 2009-06-03 .
- ↑ (Gaztelaniaz) «Las obras de Ezcaba accaban con los restos de su realidad como prisión franquista» Diario de Noticias 2009-06-07 .
Ikus, gainera Aldatu
Euscarazco Wikipedian
bada athari bat, gai hau duena:
Iruñea |
Euscarazco Wikipedian
bada athari bat, gai hau duena:
Naffarroa |
Campo estecac Aldatu