Catalina I.a Naffarroacoa
Catalina I.a Naffarroacoa edo Catalina Foixcoa ( 1468co aphirilaren 18 - † Mont-de-Marsan , 1517co otsailaren 12 ) Naffarroaco reguina , Montblanc, Peñafiel eta Gandiaco duques , Foix , Bigorre eta Ribagorçaco condesa eta Bearnoco bizcondesa ( 1483 - 1517 ) içan cen.
Biographia Aldatu
Aita Gaston Foixcoa , Vianaco Princea , eta ama Maddalen Franciacoa , Louis XI.a Franciaco reguearen arreba, cituen. Nortassunez eta hecibidez, emacume adimensu eta cultua cen. [1]
Neba nagussia Francisco Febus ( 1483 ) goicegui hil cenean, Naffarroaco reguina bihurtu cen, ama regueordea çuena. 1483 eta 1492 artean, bere ossaba cen Johannes Foixcoac , bigarrena oinordecotzan cena, thronua lorceco borrocatu çuen, Legue Salicoa aprovechatuz. [2] Honec beaumondar eta agaramontarren arteco Naffarroaco Guerra Civila berphizt çuen.
1504an , Medina del Campon Madalena bere alabaren heriotzac, Fernando Catholicoaren gathibu cena, guerrate berriac sorthu cituen Leringo condea eta Naffarroaco regueen artean ( 1506 - 1508 ). Conde horri, baina, aurre eguitea erabaqui çuten Catalinac eta haren senhar Juanec, baita hura garhaitu ere. Harrezquero, Catalina benetaco botherea harcen hassi cen, eta resumaco eguitura administrativoac berrescuratu cituen. [1] Borthuz Harunzco Lurraldea ri merindade categoria eman ceraucon.
Naffarroaco regue-reguinec Franciarequin cituzten harremanac eta Henrique lehensemea Louis XII.a Franciacoaren alaba batequin ezconceco negociaquetac cirela eta, Fernando Catholicoac Albaco duqueari aguindu ceraucon Naffarroaco Resuma conquistatzea . 1512co ekainaren 25ean Albaco duquea cen Fadrique Toledocoac Iruñea occupat çuen. Regue-familiac ihes eguin behar eta Behe Naffarroa eta Bearnon babesa bilhatu çuten. [3]
Iruñean 1513co marchoaren 23an , beaumondarrec bakarric sorthutaco Naffarroaco Gortheec Fernando Catholicoa "Naffarroac regue" icendatu çuten. 1515ean Gaztelaco Resumaco Gorthee , Burgosen eta naffar bat ere ez çuen bilçar batean, Naffarroa Garaia annexionatu çuten.
Catalina eta Johannes Labritecoaren Resuma errescuratzeco saiaquerac alferricacoac ciren. 1513tic eta 1517an hil arte, Catalinac seigarren merindadea cen Behe Naffarroa baino ez çuen governatu. Mendi-Marçanan hil cen eta Lescarreco cathedralean lurperatu çuten.
Familia Aldatu
Aitona
Gaston IV.a Foixco condea Bearnoco condeordea |
Amona
Leonor I.a Naffarroaco reguina |
Aitona
Carlos VII.a Franciaco reguea |
Amona
Maria Anjoucoa |
Aita
Gaston V.a Vianaco princea |
Ama
Maddalen Franciacoa |
||
Catalina I.a
Naffarroaco reguina |
Ezconça eta haurrac Aldatu
1486co ekainaren 14an , Catalina Johannes Albretecoarequin ezcondu cen Lescarreco cathedralean . [4] Hamaica haur içan cituzten, haietaco asco gazte hildacoac:
- Ana ( 1492 - 1532 ), Joan V.a Astaracecoa bizcondearequi ezconcecotan cegoela. [5]
- Madalena ( 1494 - 1504 ).
- Catalina ( 1495 - 1532 ), religionean sarthuta.
- Quiteri ( 1499 -?), religionen sarthuta.
- Ander Febus ( 1501 - 1503 ), Bianaco Princea , haurçaroan hila.
- Henrique II.a ( 1503 - 1555 ), Naffarroaco reguea .
- Francisco ( 1504 - 1512 ), Naffarroaco infantea.
- Martin Febus ( 1507 - 1508 ).
- Carlos ( 1510 - 1528 ), Naffarroaco infantea, Italian guerrac espetchean hila. [6]
- Elisabeth ( 1514 -?), Rohango Renato I.a condeordearequi ezcondua ( 1536 ).
Aithorpenac Aldatu
2016co urrian Naffarroaco Regue Archivoen inguruco gune bati "Catalina Foixcoa reguinaren ingurabidea" icena eman citzaion [7] . 2018an, Iruñeco cale nagussietaco bati bere icena eçarcea adostu cen, "armada ethorbidea" ceritzon caleari icena aldatuz [8] . 2019an governua aldatu celaric icen berria baliogabetu eta berriz hartu çuen aurrecoa [9] [10] .
Ciçur Nagussico escola publicoac haren icena darama.
Referenciac Aldatu
- ↑ a b Berria.eus. «Catalina, berriz Iruñean» Berria (Noiz consultatua: 2019-01-03) .
- ↑ Woodacre, Elena. (2013). The Keens Regnant of Navarre; Succession, Politics and Partnership. New York: Palgrave Macmillan .
- ↑ Floristán Imízcoz, Alfredo. (2004). Historia de España en la Edad Moderna. Editorial Ariel, 154 or. .
- ↑ Bustillo Castrexana, Joxerra. (2012). Guía de la conquista de Navarra en 12 scenarios. Donostia: Cherthoa ISBN 978-84-71484819 . .
- ↑ Egaña, Iñaqui . (2009). Mil nuevas noticias insólitas del país de los vascos. Chalaparta , 76-77 or. ISBN 9788481365436 . .
- ↑ López de Meneses, Amada. (1961). «El último infante de Navarra, Carlos de Albret» Príncipe de Viana 22 (84-85): 177-211. ISSN 0032-8472 . .
- ↑ (Gaztelaniaz) «Dos nuevas calles en honor al Reino de Navarra. Noticias de Navarra» Noticias de Navarra (Noiz consultatua: 2019-11-17) .
- ↑ «Catalina Foixcoac merecitaco orhoigarria içanen du Iruñan» www.bilçarre.eus (Noiz consultatua: 2019-11-17) .
- ↑ «Catalina Foixcoa ethorbideac berriz hartuco du aurreco icena: Armada ethorbidea | Ayuntamiento de Pamplona» www.pamplona.es (Noiz consultatua: 2019-11-17) .
- ↑ (Gaztelaniaz) Naiz. (2019-06-18). «Navarra Suma retira a Catalina de Foix su avenida para dársela de nuevo al Ejército español» iruindarra.naiz.eus (Noiz consultatua: 2019-11-17) .
Bibliographia Aldatu
- Rafael Altamira, Spagna, 1412-1516 , Garçanti, 1999 .
- Charles Petit-Dutaillis, Francia: Luigui XI , Garçanti, 1999 .
- José María Lacarra , Historia política del reino de Navarra, desde sus oríguenes hasta su incorporación a Castilla , Iruñea , 1972 - 1973 .
- Crescencio Gallego Pellitero, Síntesis histórica de los reyes en España (Años 364-1994) , Vigo , 1994 .
Campo estecac Aldatu
- (Anglesez Naffarroaco regue-reguinen genealogia
Aurrecoa:
|
Catalina I.a Naffarroaco reguina (1483-1517) bere senhar Johannes III.a Naffarroacoa requin batera (1484-1516) |
Ondorengoa:
|
Aurrecoa:
|
Foixco condesa Bearnoco bizcondesa (1483-1517) bere senhar Johannes III.a Naffarroacoa requin batera (1484-1516) |
Ondorengoa:
|