Huesca
Huesca [1] ( aragoieraz : Uesca , officialqi gaztelaniaz : Huesca ) Huescaco provinciaco ( Aragoi ) hiriburua da.
Huesca
Huesca Uesca |
|||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Aragoico udalerria | |||||||||||
|
|||||||||||
|
|||||||||||
Administrationea | |||||||||||
Statu burujabe |
![]() |
||||||||||
Autonomia |
![]() |
||||||||||
Provincia |
![]() |
||||||||||
Alcatea |
Luis Felipe Serrate
(en)
![]() |
||||||||||
Icen officiala | Huesca | ||||||||||
Jathorrizco icena |
Huesca
Uesca |
||||||||||
Posta codea |
22001–22006
|
||||||||||
INEc eçarritaco codea |
22125
|
||||||||||
Herriburua | Huesca | ||||||||||
Geographia | |||||||||||
Coordenatuac | 42°08′24″N 0°24′32″W / 42.1401°N 0.408897°W | ||||||||||
![]() |
|||||||||||
![]() |
|||||||||||
Açalera | 161.043005 cm² | ||||||||||
Altuera | 488 m | ||||||||||
Mugaquideac | Albero Bajo , Alerre , Banastás , Nueno , Loporçano , Quicena , Tierz , Monflorite-Lascasas , Sangarrén , Vicién-Vicién , Almudévar , Chimillas , La Sotonera eta Igriés | ||||||||||
Demographia | |||||||||||
Biztanleria |
53.305
(2022)
![]() |
||||||||||
|
|||||||||||
Densitatea | 331 bizt/cm² | ||||||||||
Informatione guehigarria | |||||||||||
Telephono aurrizquia |
974
|
||||||||||
Ordu eremua | UTC+01:00 | ||||||||||
Hiri senidetuac | Tarbe | ||||||||||
Matricula |
HU
|
||||||||||
huesca.es |
Euscarazco textu berheci, historia-lan edo elheberrietan Osca icen historicoa erabil daiteque [2] .
Geographia Aldatu
Huescac eçaugarri mediterraneoac dituen clima continentala daduca. Urthean cehar alde thermico nabariac dira, lainho egunac, haice gogorra eta elhurteac ohicoac dira. Precipitationeac ugariagoac içaiten dira urrutic aphirilera. Uda garaico hilabetheac lehorrac içaiten dira eta 35 graduco egunac ohicoac dira (maximo historicoa 1919co abuztuan içan cen, 39 gradu).
Neguan, temperaturac maiz jaisten dira cero azpitic (1967co urtharrilean -14 gradu ceroz azpitic içan ciren). Elhurra çorci eta hamabi egun bitartean jausten da hirian (1918co neguan 21 elhurte içan ciren negu ossoan).
Datu climaticoac (Huesca) | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Hila | Urt | Ots | Mar | Api | Mai | Eca | Uzt | Abu | Ira | Urr | Aça | Abe | Urtecoa |
Batez berceco temperatura maximoa (°C) | 8.5 | 11.5 | 15 | 17.2 | 21.2 | 26.5 | 30.8 | 30.2 | 25.5 | 19.1 | 12.9 | 9.1 | 19.0 |
Batez berceco temperatura (ºC) | 4.9 | 7.0 | 9.6 | 11.4 | 15.3 | 19.7 | 23.4 | 23.3 | 19.5 | 14.3 | 8.9 | 5.6 | 13.6 |
Batez berceco temperatura minimoa (°C) | 1.3 | 2.5 | 4.2 | 5.7 | 9.3 | 12.9 | 16.1 | 16.3 | 13.5 | 9.5 | 4.9 | 2.1 | 8.2 |
Pilatutaco precipitationea (mm) | 39 | 32 | 34 | 53 | 62 | 47 | 20 | 38 | 54 | 54 | 50 | 51 | 535 |
Precipitatione egunac (≥ 1 mm) | 6 | 5 | 4 | 6 | 8 | 5 | 3 | 4 | 4 | 6 | 5 | 5 | 62 |
Eguzqui orduac | 131 | 169 | 220 | 245 | 265 | 298 | 339 | 310 | 241 | 197 | 144 | 113 | 2682 |
Ithurria: AEMET [3] |
Banaqueta administrativoa Aldatu
Hiriguneaz gain, Huesca inguruan sacabanatuta, honaco herriac daude:
- Apiés
- Banariés
- Bellestar del Flumen
- Buñales
- Cuarte
- Fornillos de Apiés
- Huerrios
- Tavernas de Isuela
Historia Aldatu
Demographia Aldatu
1900 | 1910 | 1920 | 1930 | 1940 | 1950 | 1960 | 1970 | 1981 | 1991 | 2001 | 2009 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
12.626 | 12.419 | 13.921 | 14.632 | 17.730 | 21.332 | 24.377 | 33.185 | 44.372 | 50.085 | 45.874 | 49.819 |
Politica Aldatu
Huescaco alcateen cerrenda Aldatu
Legueguinçaldia | Icena | Alderdi politicoa |
---|---|---|
1979 - 1983 | José Antonio Llanas Almudévar | UCD |
1983 - 1987 | Enrique Sánchez Carrasco | PSOE |
1987 - 1991 | Enrique Sánchez Carrasco | PSOE |
1991 - 1995 | Enrique Sánchez Carrasco | PSOE |
1995 - 1997 | Luis Acín Boned | PAR |
1997 - 1999 | José Luis Rubió Gracia | PP |
1999 - 2003 | Fernando Elboj Broto | PSOE |
2003 - 2007 | Fernando Elboj Broto | PSOE |
2007 - 2010 | Fernando Elboj Broto | PSOE |
2010 - | Luis Felipe Serrate | PSOE |
Herri eta hiri senidetuac Aldatu
Referenciac Aldatu
Campo estecac Aldatu
- (Gaztelaniaz) Huescaco Udalaren webgunea