Huesca [1] ( aragoieraz : Uesca , officialqi gaztelaniaz : Huesca ) Huescaco provinciaco ( Aragoi ) hiriburua da.

Huesca
Huesca
Uesca
Aragoico udalerria
Administrationea
Statu burujabe   Espainia
Autonomia   Aragoi
Provincia   Huescaco provincia
Alcatea Luis Felipe Serrate (en) Itzuli
Icen officiala Huesca
Jathorrizco icena Huesca
Uesca
Posta codea 22001–22006
INEc eçarritaco codea 22125
Herriburua Huesca
Geographia
Coordenatuac 42°08′24″N 0°24′32″W  /  42.1401°N 0.408897°W  / 42.1401; -0.408897
Map
Açalera 161.043005 cm²
Altuera 488 m
Mugaquideac Albero Bajo , Alerre , Banastás , Nueno , Loporçano , Quicena , Tierz , Monflorite-Lascasas , Sangarrén , Vicién-Vicién , Almudévar , Chimillas , La Sotonera eta Igriés
Demographia
Biztanleria 53.305 (2022)
−124 (2021)
alt_left   27.780 (%52,1)   (%47,6) 25.352   alt_right
Densitatea 331 bizt/cm²
Informatione guehigarria
Telephono aurrizquia 974
Ordu eremua UTC+01:00
Hiri senidetuac Tarbe
Matricula HU
huesca.es

Euscarazco textu berheci, historia-lan edo elheberrietan Osca icen historicoa erabil daiteque [2] .

Geographia Aldatu

Huescac eçaugarri mediterraneoac dituen clima continentala daduca. Urthean cehar alde thermico nabariac dira, lainho egunac, haice gogorra eta elhurteac ohicoac dira. Precipitationeac ugariagoac içaiten dira urrutic aphirilera. Uda garaico hilabetheac lehorrac içaiten dira eta 35 graduco egunac ohicoac dira (maximo historicoa 1919co abuztuan içan cen, 39 gradu).

Neguan, temperaturac maiz jaisten dira cero azpitic (1967co urtharrilean -14 gradu ceroz azpitic içan ciren). Elhurra çorci eta hamabi egun bitartean jausten da hirian (1918co neguan 21 elhurte içan ciren negu ossoan).


      Datu climaticoac (Huesca)      
Hila   Urt     Ots     Mar     Api     Mai     Eca     Uzt     Abu     Ira     Urr     Aça     Abe   Urtecoa
Batez berceco temperatura maximoa (°C) 8.5 11.5 15 17.2 21.2 26.5 30.8 30.2 25.5 19.1 12.9 9.1 19.0
Batez berceco temperatura (ºC) 4.9 7.0 9.6 11.4 15.3 19.7 23.4 23.3 19.5 14.3 8.9 5.6 13.6
Batez berceco temperatura minimoa (°C) 1.3 2.5 4.2 5.7 9.3 12.9 16.1 16.3 13.5 9.5 4.9 2.1 8.2
Pilatutaco precipitationea (mm) 39 32 34 53 62 47 20 38 54 54 50 51 535
Precipitatione egunac (≥ 1 mm) 6 5 4 6 8 5 3 4 4 6 5 5 62
Eguzqui orduac 131 169 220 245 265 298 339 310 241 197 144 113 2682
Ithurria: AEMET [3]

Banaqueta administrativoa Aldatu

 
Huescaco cathedrala

Hiriguneaz gain, Huesca inguruan sacabanatuta, honaco herriac daude:

  • Apiés
  • Banariés
  • Bellestar del Flumen
  • Buñales
  • Cuarte
  • Fornillos de Apiés
  • Huerrios
  • Tavernas de Isuela

Historia Aldatu

Demographia Aldatu

Biztanleriaren bilhacaera
1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1981 1991 2001 2009
12.626 12.419 13.921 14.632 17.730 21.332 24.377 33.185 44.372 50.085 45.874 49.819

Politica Aldatu

Huescaco alcateen cerrenda Aldatu

Alcateen cerrenda
Legueguinçaldia Icena Alderdi politicoa
1979 - 1983 José Antonio Llanas Almudévar UCD
1983 - 1987 Enrique Sánchez Carrasco PSOE
1987 - 1991 Enrique Sánchez Carrasco PSOE
1991 - 1995 Enrique Sánchez Carrasco PSOE
1995 - 1997 Luis Acín Boned PAR
1997 - 1999 José Luis Rubió Gracia PP
1999 - 2003 Fernando Elboj Broto PSOE
2003 - 2007 Fernando Elboj Broto PSOE
2007 - 2010 Fernando Elboj Broto PSOE
2010 - Luis Felipe Serrate PSOE

Herri eta hiri senidetuac Aldatu

Referenciac Aldatu

Campo estecac Aldatu