Henrique II.a Anglaterracoaren laudoa
Henrique II.a Anglaterracoaren laudoa regue honec Westminsterren 1177co marchoaren 16an emandaco laudoa içan cen. Laudoa Alfonso VIII.a Gaztelacoac eta Anso VI.a Naffarroacoac cituzten mugaldeco lehiac bucatzeco eman çuen 1176co abuztuaren 25ean Gaztela eta Iruñeco regueec çazpi urtheco tregoa eta Anglaterraco reguearen arbitrajea onharcea erabaqui eta guero [1]
Alderdien argumentuac Aldatu
Naffarroaco reguearen argumentuac Aldatu
Hona hemen naffar embaxadoreen argumentuac:
- Gaztelarrec Iruñeco reguea eta Anso III.aren lehensemea cen Garcia III.a Sanchez ( 1004 - 1035 ) " Naiaracoa " erail eta, Anso IV.a "Peñalengoa"ren hilquetare ondoren resuma escubideric içan gabe eta indarrez ( "per violentian fuit expulsus" ) occupatu çutela.
- Iruñeco regueac resuma Jaincoaren vorondateari ezquer çuela.
- Bertocoec ( "naturalium hominum” ) Iruñeco regueari fideltassun açaldu ceraucotela/ciotela.
- Leguea, Usadioa, Cannon eta Çucembideac honela ceraucotela/ciotela.
Gaztelaco reguearen argumentuac Aldatu
Hona hemen gaztelar embaxadoreen argumentuac:
- Alfonso VIII.a Gaztelacoa Anso IV.a Naffarroacoa Iruñeco reguearen ondorengoa cela.
- Anso IV.a "Peñalengoa"ren hilquetare ondoren, Naffarroa eta Naiara Gares eta Çangoça arte Gaztelaco reguea cen Alfonso VI.a Gaztelacoarenac cirela.
- Iruñeco reguea cen Anso VI.ac , Alfonso VIII.aren adingabetassun aprovechatuz, Naiara eta Ebroren hegoaldean ceuden lurrac berrescuratu cituela.
- Gaztelaco regueac Toledo conquistat çuela.
Alderdien escaerac Aldatu
Naffarroaco reguearen escaerac Aldatu
- Cudeyoco monasterioa, Montes de Oca , San Vicenteco harana, Ojacastroco harana, Cinco Villas [2] , Montenegro de Cameros eta Albaco mendigunea Agreda arte berrescuratzea ez ecic, bertatic eta Naffarroaraino doan escualdea eta Anso IV.a "Peñalengoa" hil cenetic jassotaco rentac ere berrescuratzea [3] .
- Gainera, emperadoreac Garciari indarrez kendutacoa berrescuratzea, hau da, Naiara , Grañón , Pancorvo , Belorado , Cereço de Río Tirón , Monasterio, Cellorigo , Bilibio , Meltria , Vigüera , Clavijo , Berberana eta Lantarón [4] .
- Belorado içaite [5] .
- Orduan berriqui kendutaco gazteluac bere rentac barne Kel , Ocon , Paçuengos , Grañon , Cereço de Río Tirón , Valluércanes , Treviana , Murillo , Ameyugo , Miranda , Sancta Gadea , Salinas, Çabalate , Malvecino, Leguín eta Godín hain çucen ere [6] .
- Gainera, Gaztelaco regueac Naffarroaco regueari maileguz emandaco ehun milla cilharrezco marcoac itzulcea [7] .
Gaztelaco reguearen escaerac Aldatu
Hona hemen gaztelar embaxadoreen argumentuac:
- Rioxan dauden Logroño , Entrena , Navarrete , Ausejo , Autol eta Resa , [8] Araban dauden Estibalizco eta Divinaco merkatuac, eta Durangaldea berrescuratzea. [9]
- Zaragozaco provincian dagoen Rueda de Jalón berrescuratzea ere [10]
- Era berean, regueac Logroñon eta berce hirietan içandaco rentac emaitea, 100.000 urrhezco marcotan valioztatuac [11] .
- Gainera, Gares eta Çangoça eta bertatic Ebroraino doan escualdea [12] .
- Tuteraren erdia içaitea, amaren partetic jassotacotzat çuelaco, Tutera nehola ere Naffarroacoa cela erranez [13] .
Ebazpena Aldatu
Anglaterraco regueac emandaco erabaquiaren bitartez, 1158an içandaco mugac, Alfonso VIII.a Gaztelacoaren reguinaldiaren hassieracoac, berreçarri behar cituzten [14] . Hau da, Naffarroaco Resumac Rioxa guehien eta Bureba uko eguin cituen hamar urthez hirur milla marabedi jassotzeare alde, Burgosen lau hilabethero ordainduta.
Nahiz eta laudoa explicitua içan ez [15] , historialari batzuen arauera [16] laudoac Naffarroaco Resumaren Araba , Guipuzcoa eta Bizcaiaren jabetza berretsi çuen. Berceec, aldiz, Naffarroaco Resumac Guipuzcoa , Durangaldea , Rioxaco Leguín eta Çabalate eta Araba Añana gabe mantendu cituela uste dute. [17]
Henrique II.aren ebazpena impartiala eta bidezcoa içan omen cen eta ondorioz, bai batzuc cein berceac ez ciren conforme gueratu erabaquitacoarequin. [16] Hala ere, cembait historialariren ustez, azquenean practican Henrique II.aren laudoac mesede guehiago eguin ceraucon Gaztelari Naffarroari baino, regue anglesac resuma pyrenearra lehiaquide guisa ikusten omen çuelaco Akitanian. [16]
Laudoa cein aurreco itunaren latinezco textu jathorrizcoac Londonco British Museumean daude. [15] . Hona hemen laudoaren textua:
« |
Henricus
Dei gracia rex
Angliae
et dux
Normandiae
et
Akitaniae
et comes
Andegaviae
, carissimis amicis suis
Aldefonso
regu
Castillae
et
Sanctio
regu
Navarrae
, salutem.
|
» |
Hau da,
Gaztelaco Resumac
Logroño
,
Navarrete
,
Entrena
,
Autol
,
Ausejo
eta bere escualdeac eta
Naffarroaco Resumac
Leguín,
Çabalate
eta Godíngo gazteluac eta hamar urthez hirur milla
marabedi
urther lorthu cituzten.
Ondorioac Aldatu
Laudoa ez cen gaztelarren ezta naffarren gustucoa içan. Gaztelaco regueac ez çuen respectatu [16] eta 1177co uztailean Cuencan Aragoico reguearequin batera, eta berriro 1179co marchoan Soriaco Caçorlan , Naffarroaco Resuma [14] eta islamdarren lurraldeac banatu cituen. Mehatchua Anso VI.a Naffarroacoac , 1177co aphirilean , laudoa marchan jarcea eta resuma bien arteco muga Naiara eta Logroño artean cocatzea erabaqui çuen. [17]
Nolanahi ere, Bizcaico mendebaldea, Encarterri cein Bizcaico Jaurerria , Gaztelaco Resumaren controlpean cegoela, ez cen nehoiz ordutic aurrera naffarren escuetan içanen.
Referenciac Aldatu
- ↑ Honela cioen ituna latinez : "Hoc est pactum et conventio quae facta fuit inter Aldefonsum reguem Castillae, et Sactium reguem Navarrae, avunculum suum, de kerellis videlicet quas inter se habebant, ut judicio reguis Angliae sibi satisfacerent.."
- ↑ Orain Rioxaco Siete Villas escualdea dena
- ↑ "Petit Sanctius rex Navarrae, Cudeio monasterium, Montem de Oca, vallem Sancti Vincentrii, vallem de Oliacasto, Cingovilas, Montem Nigrum, Sera Alba usque Agredam. Haec omna repetit, et quicquid est infra haec versus Navarram. Et istius terrae petit universos redditus a tempore obiit rex Sanctius de Penalen."
- ↑ "Praeterea petit haec quae imperator abstulit regui Garsiae patri suo per vim, scilitet Nagueram Castelllum Christianorum et Judaeorum, Grenion, Pancorvo, Belforaz, Cereso, Monasterium, Celerigo, Bilibio, Medria, Vegüera, Clauvero, Verbea, Lautaron."
- ↑ "Conquiretur etiani de Belforazt, quod imperator reddiderat regui Garsiae"
-
↑
"Praeteres petit sibi restitui ab Aldefonso regue Castelllae possessionem castrorum novissime sibi ablatorum cum fructibus inde perceptis, et quicquid habiturus esset, si non esset inde ejectus."
Sunt autem nomina castelllorum haec: Kel, Ocon, Paçungos, Granion, Cereso, Valderocanas, Trepeana, Muriel, Anuhugo, Miranda, Sancta Agathea, Salinas, Portela , Malvecin, Legüin, et castrum quod tenet Godin. - ↑ "Praeteres petit rex Navarrae sibi restitui a regue Castelllae, usque ad summam centum milia marcarum arguenci, regue Sanctio hodie in Navarra regnante, satisfactionen regui Aldefonso offerente de omnibus kerelis suis secundum arbi trium baronum utriusque vel serenissimi reguis Argliae."
- ↑ egun Andosilla udalerrian dagoena
- ↑ "avunculo suo sibi fieri restitutionem de Logronio, de Allena, de Navaret quod est citra Ribarobia, et de Agoseia, de Abtol, de Arresa, de Alleva, cum suis mercatis, scilicet de Estivalez, et de Dunna, et omni jure suo de terra quae dicitur Durango"
- ↑ "Conqueritur etiam, petit restitutionem sibi fieri a praenominato regue Navarrae, de Roba quam injuste detinet."
- ↑ "Petit etiam frutus quos percepit saepedictus rex Navarrae de Logronio, et de tempore invasionis, et damna quae intulit terrae ejus, eam depraedando et comburendo, quorum omnium summam aestimamus fere centum millia marcarum auri."
- ↑ "Praeterea petit Pontem Reguinae, et Sangossa, et totam terram quae est ab iis duabus villis usque ad flumen Yberi"
- ↑ "Petit etiam mediatatem Tutelae ex causa maternae successionis quam comes Dalperg donavit reguinae reguinae Margaritae sobrinae suae, quae uxor fuit reguis Garsiae et avi ejusdem reguis Aldefonsi, cum jam dicta Tudela nullo modo pertinet ad Navarram."
- ↑ a b Eliçari Huarte
- ↑ a b José Ánguel Lemac eguinico transcriptionea
- ↑ a b c d Urçainqui
- ↑ a b José Luis Orella: "Guipuzco y sus relationes con Naffarroa y Castilla en 1200" liburuan mugac Nervioi eta Baias ibaietan cocatzen ditu, Itziar eta Durango Naffarroaco Resuman ere cocatuz
Bibliographia Aldatu
- Urçainqui Mina, Tomás ; Olhaiçola Iguiñiz, Juan Maria . (1998). La Navarra marítima. in: Ensayo y testimonio . (1. arguitaraldia) Iruñea: Pamiela ISBN 9788476812938 . .
- Eliçari Huarte, Juan Francisco: "Tiempos de ruptura, tiempos de sosiego" , "Historia Illustrada de Navarra" liburuan ( 1993 ) Iruñea : Diario de Navarra ISBN 84-604-7413-5