Gaztelania
Gaztelania edo espainiera [2] ( castelllano, español ) hizcunça romanceetarico bat da, iberiar taldecoa. Erdi Aroco Gaztelaco Resuman sorth cen, latin arruntac bertaco hizcuncequin içandaco uquipen-egoeraren ondorioz. Horrela bada, euscararen haimbat eçaugarri phonetico bereganatu ditu (borz bocaleco systema, hassieraco f -a galcea...).
Munduan 407 millioi personac lehen hizcunça dute. [1] Espainian eta Hispanoamericaco ia statu guztietan officiala da. Ama hizcunça moduan, munduco bigarren hizcunça erabiliena da, chineraren atzetic. Bigarren hizcunçatzat dutenac ere contuan hartuta (guztira, 600 millioi persona), munduco laurgarrena da, chinera , anglesa eta hindiaren ondoren. Francesarequin batera, Euscal Herrico bi erdara nagussietac bat da.
Historia Aldatu
Ancinaco gaztelania Erdi Aroan Cantabria aldeco latinaren aldaera içan cen. Berce hizcunça batzuen eraguina jasso çuen, batic bat arabierarena , baina baita visigothoen germaniar hizcunçarena eta aurreco iberiar sustraiarena ere. Euscarac ere eraguina içan omen çuen, phonologian batic bat (borz bocal içaitea, b eta v consonanteen arteco nahasqueta, hassieraco f -aren galera...), baina hori fincatzeque dago.
Erreconquistaren garaian, Iberiar peninsulan cehar çabaldu cen Gaztelaco Resuma bera hedatu ahala. Consonanteen birdoitze baten ondoren, egungo eguitura sorthu çuen. [3] XVI. mendetic aurrera, Espainiar Imperioa Ameriquetara eta Asiara hedatzean, gaztelania ere çabaldu cen. Hastapenean thoquian thoquico hizcunçac respectatu baciren ere, XVIII. mendetic aurrera gaztelaniaren erabilera imposatuz joan cen. XIX. mendean , Ameriquetac herrialdeec independencia lorthu çutenean, elite berriec gaztelania areago çabaldu çuten, herrialde bakoitzean natione batassuna indarcearren.
Lehen grammatica 1492coa da, Antonio de Nebrijac idatzia, Europaco hizcunça moderno bateraco aurrenecoa. Hizcunçaren Regue Academia 1713an sorth cen, "gaztelaniaren hitzac eta erranbideac eraric çucenenean, dotoreenean eta garbienean fincatzeco".
Egungo egoerari dagoquionez, gaztelania 21 herrialdetan officiala da, hirur continentetan (Europan: Espainia ; African : Equatore Guinea ; eta gaineracoac, American). Mundu ossoan, 407 millioi lagunec dute lehen hizcunçatzat . [1]
Gaztelaniaren lurralde eremua Aldatu
Hona hemen gaztelaniazco hiztun guehien dituzten statuen cerrenda:
Alphabeticoqui sailcatuta | Lehen hizcunça duten hiztunen copuruaren arauera |
---|---|
|
|
Hiztegui laburra Aldatu
- derecha: escuin
- izquierda: ezquer
- abajo: behera
- piedra: harri
- bien: ongui
- mal: gaizqui
- al lado: ondoan
- ¡Hola!: Caixo!
- Bons días: Egun on
- Buenas tardes: Arratsalde on
- Buenas noches: Gabon
- Adiós: Agur / Adio
- Saludar: Agurtu
- Despedirse: Agurtu
- ¡Hasta la vista!: Hurren arte!
- ¡Hasta luego!: Guero arte!
- por favor: mesedez
- ¿Qué tal?: Cer moduz?
- Bien, ¿y tú?: Ondo/Ongui, eta çu?
- Lo siento, perdón: Barkatu
- ¿Qué hora es?: Cer ordu da?
- Eres muy guapo/guapa: Osso ederra çara
- Muchas gracias: Esquerric asco
- De nada: Ez horregatic
- Te quiero: Maite çaitut
- feliz: phocic
- triste: goibel
- enfadado/a: hasserre
- aburrido/a: aspertuta
- sí: bai
- no: ez
- No entiendo: Ez dut ulercen
- No fumar: Ez erre
- agujero: çulho
- caserío: baserri
- ratón: sagu
- perro: chakur
- gato: catu
- pan: ogui
- panadería: oquindegui
- comida: janhari
- desayuno: gosari
- almuerço: bazcari
- cena: afari
- calle: cale
- fiesta: jai
- parranda: parranda
- boina: chapel
- ¡Felicidades!: Çorionac! / Urthe ascotaraco!
- amigo / amiga: adisquide
- madre: ama
- padre: aita
- padres: gurhassoac
- abuelo: aitona
- abuela: amona
- hijo: seme
- hija: alaba
- hermano: anaia edo neba
- hermana: arreba edo ahizpa
- casa: etche
- dinero: diru
- deporte: quirol
- nuevo: berri
- viejo: çahar
- nombre: icen
- apellido: deithura
- pueblo: herri
- ciudad: hiri
- monte: mendi
- llanada: lautada
- valle: haran
- mar: itsasso
- río: ibai
- sol: eguzqui
- nube: hodei
- viento: haice
- cielo: ceru
- estrella: içar
- Marte: Marte
- Venus: Artiçar
- luna: ilhargui
- lluvia: euri
- nieve: elhur
- graniço: chingor
- flor: lore
- çurrón: çorro
- muchacho: muthil
- muchacha: nesca
Ikus, gainera Aldatu
Referenciac Aldatu
- ↑ a b c Michael Parcvall, «Världens 100 största språc 2010» (munduco 100 hizcunça handienac, 2010ean), in Nationalencyclopedin .
- ↑ Euscalçaindia . 38. araua: Munduco statu-icenac, herritarren icenac, hizcunça officialac eta hiriburuac. .. Euscalçaindiac Hiztegui Batuan icen biac onharcen ditu. Synonymoac dira. Gaztelera hitza onhartu arren, gaztelania hobesten du.
- ↑ (Gaztelaniaz) Cano, Rafael. (2005). Historia de la lengua española. Barcelona Ariel Lingüística .
Campo estecac Aldatu
Hizcunça honec bere Wikipedia du: Visita eçaçu . |
- (Gaztelaniaz) Espainiaco Regue Academiaren webgunea