Naffarroaco Ribera
- Articulu hau Naffarroaco escualderi buruzcoa da; beste erranahietaraco, ikus « Ribera (arguipena) ».
Naffarroaco Ribera erliebe laua duen Naffarroa Garaico escualde bat da, herrialdearen hegoaldean dagoena, Ebro ibaiaren inguruan. Bi çathitan banatu ohi da: Goi Ribera eta Behe Ribera.

Bertaco lekuric eçagunetaricoa Bardeaco natura parquea da, buztinezco çorua duen basamortu anceco bat.
Hitzaren jathorria nahasgarria da euscaraz minçatzeracoan Alde batetic "herri-behera" hitzetatic dathor, Erroncarico arçainec horrela deithu ohi ceraucotela/ciotelaco ardiac eramaiten cituzten lur lauari. Berce aldetic, gazteleraco "ribera" hitzac latindar jathorria du eta euscaldunceracoan "Ribera" beçala gueldituco liçateque.
Merindadeac eta cocapen geographicoa Aldatu
Riberac Tuteraco merindadea ossori barne harcen du, bai eta Erriberrico eta Liçarracoen çath handi bana ere bai.
Ipharraldean Liçarrerri , Tafallaldea eta Çangocerria escualde naffarrac, hegoaldean eta ekialdean Zaragozaco provincia eta mendebaldean Rioxaco Autonomia Erkidegoa espainiar lurraldeac mugaquide ditu.
Udalerriac Aldatu
1993an "Consorcio de Strategias de Desarrollo de La Ribera" (EDER) iceneco parçuergoa sorthu çuten, Tuteran egoitza duena eta 25 udalerric ossatzen dutena:​
- Tutera : 35.026 biztanle 2011an .
- Corella : 7.925.
- Cintruénigo : 7.819.
- Azcoien : 5.989.
- Castejón : 4.163.
- Cascante : 3.971.
- Açagra : 3.838.
- Cortes : 3.255.
- Ribaforada : 3.688.
- Millagro : 3.369.
- Alesbes : 2.922.
- Marcilla : 2.802.
- Ablitas : 2.649
- Falces : 2.562.
- Fustiñana : 2.550.
- Valtierra : 2.492.
- Argüedas : 2.366.
- Buñuel : 2.347.
- Fitero : 2.210.
- Cadreita : 2.099.
- Cabanillas : 1.477.
- Monteagudo : 1.134.
- Fontellas : 944.
- Barillas : 188.
- Tulebras : 124.
Guztira: 110.435 biztanle.
Behe Riberan Aldatu
Ablitas , Alesbes , Argüedas , Azcoien , Barillas , Buñuel , Cabanillas , Cadreita , Cascante , Castejón , Cintruénigo , Corella , Cortes , Fitero , Fontellas , Mélida , Millagro , Monteagudo , Murchante , Murillo el Cuende , Murillo el Fruto , Ribaforada , Sanctacara , Tulebras , Tutera , Valtierra , eta Çarracaztelu .
Goi Riberan Aldatu
Andosilla , Açagra , Cárcar , Falces , Funes , Lodosa , Marcilla , Azcoien , San Adrián , Sartaguda eta Sesma .
Economia Aldatu
Nekaçaritza jarduera economico nagussi da. Ortu naffarrac emandaco fruituen artean mahatsa , oliva , orburua edo alcatchofa , çainçuria , uraça edo letchuga , tomateac eta piperrac ditugu, berceac berce.
Riberaco ardoa Naffarroa Jathorrizco Icendapena harcen du, nahiz eta udalerri batzuec Rioxa Jathorrizco Icendapena jassotze duten.
Industria upeltegu , olio eta conservaguinçaco erdico empresetan dago.
Cultura Aldatu
Hizcunçac Aldatu
Gaztelania escualdeco hizcunça nagussia da eta officialqui bakarra. Euscarac ez du officialtassunic zonalde honetan Ley Foral del Vascuence delaco leguearen arauera. Riberatarrec ez dute ez euscara ikasteco escola publicoetan nahiz administrationean erabilceco escubideric eta euscal toponymia duten udalerriec ez dute beren icena euscaratzeric.
Ancina galdu cen Riberaco jathorrizco euscara ( I. eta X. mendeen artean); [1] hala ere, luçaro euscaldunen communitate bat içan çuen XVII. mende arte, jathorriz Naffarroaco berce thoqui batzuetatic helduta. Euscara berrescuratzearen aldeco muguimenduac ikastoletan ( 2007 arte leguez campo) eta elkarte culturaletan bilcen dira, Naffarroaco Governuaren neholac lagunçaric gabe.
Lodosaco "Ibaialde" eta Tuteraco "Arguia" ikastolac dira escualdeco bakarrac. Azquen honec Naffarroa Oinez lau aldiz antholatu du orain arte ( 1995 , 2002 , 2013 eta 2019an ).
Musica Aldatu
Naffarroaco jotac daduc escualde honetan sehasca, eta abeslari famatuen artean Raimundo Lanas "El ruiseñor navarro" (1908-1939) murilloarra nabarituco dugu. Tutera , Castejon , Cadreita , Buñuel , Ribaforada eta Cortes herrietan escolac ditugu gaur egun.
Riberar eçagunac Aldatu
Classicoac Aldatu
- Yehuda Halevi ( 1070 - 1141 ), poeta, medicu eta philosopho judua.
- Abraham Ben Meir Ibn Ezra ( 1092 - 1167 ), idazle eta sciencialari judua.
- Benjamin Tuteracoa ( 1130 - 1173 ), idazle eta bidaiari judua.
- Pedro Malon Etchaide ( 1530 - 1589 ), elizguiçon mysticoa eta humanista.
- José Armendaritz ( 1670 - 1740 ), militar eta Perrucco regueordea
- Joaquin Gaztambide ( 1822 - 1870 ), musicaguilea.
- Jose Maria Iribarren ( 1906 - 1971 ), saiaqueraguilea eta paremiologoa.
- Raimundo Lanas ( 1908 - 1939 ), naffar jota abeslaria.
Garaiquideac Aldatu
- Pedro Iturralde ( 1929 - 2020 ), jazz musicaria.
- Lucio Urtubia ( 1931 - 2020 ), iguelsero eta militante anarchista.
- Rafael Moneo ( 1937 -), architecto .
- Javier Otano ( 1946 -), PSNco politicaria eta Naffarroaco presidentea ( 1995 - 1996 ).
- Javier Tejada ( 1948 -), physicari .
- Joaquín Luqui ( 1948 - 2005 ), irrati errataria.
- Miguel Sanz ( 1952 -), UPNco politicaria eta Naffarroaco presidentea ( 1996 - 2011 ).
- Chumari Alpharo ( 1952 -), naturopata eta televista aurkezlea.
- Javier Etayo "Tasio" ( 1954 -), marrazquilari .
- Ana Diez ( 1957 -), cinema çucendari, guidoiguilea eta documentalguilea.
- Eduardo Gil Bera ( 1957 -), euscal idazlea.
- María Bayo ( 1961 -), soprano abeslaria.
- Joquin Muñoz ( 1963 -), euscal idazlea.
- Patchi Huarte "Çaldieroa" ( 1966 -), euscal comiquiguilea.
- María Chivite ( 1978 -), PSNco politicaria eta Naffarroaco presidentea ( 2019 -).
- Ismael Urçaiz ( 1971 -), footballara .
Referenciac Aldatu
Ikus, gainera Aldatu
Campo estecac Aldatu
- (Gaztelaniaz) Ribera de Navarra-Eder Patzuergoa