Naffarroaco Ribera

Ribera » orritic birbideratua)
Articulu hau Naffarroaco escualderi buruzcoa da; beste erranahietaraco, ikus « Ribera (arguipena) ».

Naffarroaco Ribera erliebe laua duen Naffarroa Garaico escualde bat da, herrialdearen hegoaldean dagoena, Ebro ibaiaren inguruan. Bi çathitan banatu ohi da: Goi Ribera eta Behe Ribera.

Bardeaco paisaia

Bertaco lekuric eçagunetaricoa Bardeaco natura parquea da, buztinezco çorua duen basamortu anceco bat.

Hitzaren jathorria nahasgarria da euscaraz minçatzeracoan Alde batetic "herri-behera" hitzetatic dathor, Erroncarico arçainec horrela deithu ohi ceraucotela/ciotelaco ardiac eramaiten cituzten lur lauari. Berce aldetic, gazteleraco "ribera" hitzac latindar jathorria du eta euscaldunceracoan "Ribera" beçala gueldituco liçateque.

Merindadeac eta cocapen geographicoa Aldatu

Riberac Tuteraco merindadea ossori barne harcen du, bai eta Erriberrico eta Liçarracoen çath handi bana ere bai.

Ipharraldean Liçarrerri , Tafallaldea eta Çangocerria escualde naffarrac, hegoaldean eta ekialdean Zaragozaco provincia eta mendebaldean Rioxaco Autonomia Erkidegoa espainiar lurraldeac mugaquide ditu.

Udalerriac Aldatu

 
Riberaco lurraldea.

1993an "Consorcio de Strategias de Desarrollo de La Ribera" (EDER) iceneco parçuergoa sorthu çuten, Tuteran egoitza duena eta 25 udalerric ossatzen dutena:​

  1. Tutera : 35.026 biztanle 2011an .
  2. Corella : 7.925.
  3. Cintruénigo : 7.819.
  4. Azcoien : 5.989.
  5. Castejón : 4.163.
  6. Cascante : 3.971.
  7. Açagra : 3.838.
  8. Cortes : 3.255.
  9. Ribaforada : 3.688.
  10. Millagro : 3.369.
  11. Alesbes : 2.922.
  12. Marcilla : 2.802.
  13. Ablitas : 2.649
  14. Falces : 2.562.
  15. Fustiñana : 2.550.
  16. Valtierra : 2.492.
  17. Argüedas : 2.366.
  18. Buñuel : 2.347.
  19. Fitero : 2.210.
  20. Cadreita : 2.099.
  21. Cabanillas : 1.477.
  22. Monteagudo : 1.134.
  23. Fontellas : 944.
  24. Barillas : 188.
  25. Tulebras : 124.

Guztira: 110.435 biztanle.

Behe Riberan Aldatu

Ablitas , Alesbes , Argüedas , Azcoien , Barillas , Buñuel , Cabanillas , Cadreita , Cascante , Castejón , Cintruénigo , Corella , Cortes , Fitero , Fontellas , Mélida , Millagro , Monteagudo , Murchante , Murillo el Cuende , Murillo el Fruto , Ribaforada , Sanctacara , Tulebras , Tutera , Valtierra , eta Çarracaztelu .

Goi Riberan Aldatu

Andosilla , Açagra , Cárcar , Falces , Funes , Lodosa , Marcilla , Azcoien , San Adrián , Sartaguda eta Sesma .

Economia Aldatu

Nekaçaritza jarduera economico nagussi da. Ortu naffarrac emandaco fruituen artean mahatsa , oliva , orburua edo alcatchofa , çainçuria , uraça edo letchuga , tomateac eta piperrac ditugu, berceac berce.

Riberaco ardoa Naffarroa Jathorrizco Icendapena harcen du, nahiz eta udalerri batzuec Rioxa Jathorrizco Icendapena jassotze duten.

Industria upeltegu , olio eta conservaguinçaco erdico empresetan dago.

Cultura Aldatu

Hizcunçac Aldatu

Gaztelania escualdeco hizcunça nagussia da eta officialqui bakarra. Euscarac ez du officialtassunic zonalde honetan Ley Foral del Vascuence delaco leguearen arauera. Riberatarrec ez dute ez euscara ikasteco escola publicoetan nahiz administrationean erabilceco escubideric eta euscal toponymia duten udalerriec ez dute beren icena euscaratzeric.

Ancina galdu cen Riberaco jathorrizco euscara ( I. eta X. mendeen artean); [1] hala ere, luçaro euscaldunen communitate bat içan çuen XVII. mende arte, jathorriz Naffarroaco berce thoqui batzuetatic helduta. Euscara berrescuratzearen aldeco muguimenduac ikastoletan ( 2007 arte leguez campo) eta elkarte culturaletan bilcen dira, Naffarroaco Governuaren neholac lagunçaric gabe.

Lodosaco "Ibaialde" eta Tuteraco "Arguia" ikastolac dira escualdeco bakarrac. Azquen honec Naffarroa Oinez lau aldiz antholatu du orain arte ( 1995 , 2002 , 2013 eta 2019an ).

Musica Aldatu

Naffarroaco jotac daduc escualde honetan sehasca, eta abeslari famatuen artean Raimundo Lanas "El ruiseñor navarro" (1908-1939) murilloarra nabarituco dugu. Tutera , Castejon , Cadreita , Buñuel , Ribaforada eta Cortes herrietan escolac ditugu gaur egun.

Riberar eçagunac Aldatu

Saconceco, iracurri: « Cerrenda:Erriberar eçagunac »

Classicoac Aldatu

Garaiquideac Aldatu

Referenciac Aldatu

Ikus, gainera Aldatu

Campo estecac Aldatu