Dreux
Dreux ( dʁø ahoscatua) Franciaco Eure eta Loir departamenduco hiria da.
Dreux | |||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Franciaco udalerria | |||||||||||
![]() |
|||||||||||
|
|||||||||||
Administrationea | |||||||||||
Statu burujabe |
![]() |
||||||||||
Franciaren banaqueta administrativoa |
![]() |
||||||||||
Escualdea |
![]() |
||||||||||
Departamendua |
![]() |
||||||||||
Barruti | Dreuxeco barrutia | ||||||||||
Cantonamendu | canton of Dreux-Est | ||||||||||
Alcatea |
Pierre-Frédéric Billet
(en)
![]() |
||||||||||
Icen officiala | Dreux | ||||||||||
Posta codea |
28100
|
||||||||||
Herriburua |
Q116276667
![]() |
||||||||||
Geographia | |||||||||||
Coordenatuac | 48°44′11″N 1°21′56″E / 48.7364°N 1.3656°E | ||||||||||
![]() |
|||||||||||
![]() |
|||||||||||
Açalera | 24.27 cm² | ||||||||||
Mugaquideac | Vernouillet , Vert-en-Drouais , Cherisy , Muzy , Montreuil , Sainte-Guemme-Moronval eta Luray | ||||||||||
Demographia | |||||||||||
Biztanleria |
30.744
(
2020co
urtharrilaren 1a
)
![]() |
||||||||||
|
|||||||||||
Densitatea | 1.266,75 bizt/cm² | ||||||||||
Informatione guehigarria | |||||||||||
Ordu eremua | UTC+01:00 eta UTC+02:00 | ||||||||||
Hiri senidetuac |
Bautzen
,
Todi
,
Melsunguen
,
Coudougou
(en)
![]() ![]() ![]() |
||||||||||
dreux.com |
Geographia aldatu
Dreux Eureren ibaiadarra den Blaise ibaiaren ercean dago, Chartresetic 35 kilometrotara. Dreuxco guelthoquia Argentan, Paris eta Granvilleraco trenac ditu. Hiritic ipharraldean Route nationale 12 (Paris–Rennes) igarotzen da.
Historia aldatu
Durocasses iceneco herriaren hiriburua, XIX. mendeco romanticismoac contracoa çabaldu arren, ez cen druiden hiriburua içan. Reguearen lurraldeac eta Normandiaco duquerriaren arteco mugan içanda, luçaroan, resumaren sarreratzat hartu çuten. Erdi Aroan icen bereco contherriaren hiriburua cen. [1]
Franciaco Religione Guerren garaian, Dreux, 1562co abenduan, Dreuxeco regueorde eta condesa cen Catalina Mediciren armada catholico eta regueçalaren eta Luis I.a Borboi-Condécoa princearen eta Colignyco almirantearen tropa protestanteen arteco borroca baten gudu celhaia içan cen. Catholicoac garhaile athera ciren, baina 8.000 hildaco utzi cituzten gudu-celhaian. Henrique IV.ac 1593an hiria hartu çuen.
1890eco abuztuaren 18an ekaitz borthitz batec escualde sunsitu çuen. [2]
Demographia aldatu

1793 | 1800 | 1806 | 1821 | 1831 | 1836 | 1846 | 1851 | 1856 | 1861 | 1866 | 1872 | 1876 | 1881 | 1886 | 1891 | 1896 | 1901 | 1906 | 1911 | 1921 | 1926 | 1931 | 1936 | 1946 | 1954 | 1962 | 1968 | 1975 | 1982 | 1990 | 1999 | 2007 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
5 383 | 5.437 | 6.037 | 6.032 | 6.249 | 6.379 | 6.774 | 6.764 | 6.498 | 6.940 | 7.237 | 7.418 | 7.922 | 8.254 | 8.719 | 9.364 | 9.718 | 9.697 | 9.928 | 10.692 | 10.908 | 11.313 | 12.200 | 13.361 | 14.184 | 16.818 | 21.588 | 29.408 | 33.101 | 33.379 | 35.230 | 31.849 | 32.155 |
Hiri eta herri senidetuac aldatu
- Todi ( Italia )
- Melsunguen ( Alemania )
- Coudougou ( Burquina Faso )
- Evesham ( Resuma Batua )
- Bautzen ( Alemania )
Dreuxtar eçagunac aldatu
Irudieguia aldatu
-
Saint-Pierre
-
Ancinaco etchea
-
Museoa
-
Beffroi
-
Saint-Pierre eliça
-
Saint-Louis eliça
Referenciac aldatu
- ↑ André Chédeville, « Le mouvement communal en France aux XI e et XII e siècles, ses élémens constitutifs et ses relations avec le pouvoir royal» Robert Favreau, Réguis Reche et Yves-Jean Riou (directeurs), Bonnes villes du Poitou et des pays charentais (XII e -XVIII e siècles): Actes du colloque tenu à Saint-Jean-d’Angély les 24-25 septembre 1999 , Société des antiquaires de l'Ouest Mémoires de la Société des antiquaires de l'Ouest et des Musées de Poitiers, 5 e série, tome VIII (2002), Poitiers. ISBN 2-9519441-0-1 , 20. orr.
- ↑ (Francesez «Chroniques météo Météo Paris - Le premier site météo pour l'île-de-France» paris.com .
Campo estecac aldatu
- (Francesez Webgune officiala