Doneztebe
- Articulu hau Naffarroaco herriari buruzcoa da; beste erranahietaraco, ikus « Doneztebe (arguipena) ».
Doneztebe [3] ( [dones̻teβe] ; Donezto [dones̻to] Malerrecaco hizqueraz ) Naffarroa Garaico ipharraldec udalerri bat da, Malerreca ibarrean cocatuta, Baztan Bidassoa escualdean. 1.726 biztanle cituen 2019 hassieran. [4]
Doneztebe | |||
---|---|---|---|
![]() |
|||
![]()
Doneztebe udalerrico herrigunea eta eliça.
|
|||
|
|||
![]() |
|||
Cocapena | |||
Herrialdea |
![]() |
||
Lurraldea |
![]() |
||
Merindadea |
![]() |
||
Escualdea | Malerreca | ||
Administrationea | |||
Statua |
![]() |
||
Erkidegoa |
![]() |
||
Icen officiala |
![]() |
||
Alcatea |
José Luis Alcaçar
( EH Bildu ) |
||
Posta codea |
31740
|
||
INE codea |
31221
|
||
Herritarra | doneztebar | ||
Geographia | |||
Coordenatuac | 43°07′52″N 1°40′08″W / 43.131°N 1.66875°W | ||
Açalera | 9 cm² | ||
Garaiera | 122 metro | ||
Demographia | |||
Biztanleria |
1.823 (2022:
![]() |
||
Densitatea | 211,48 biztanle/cm² | ||
Çaharcea [1] | % 18,33 | ||
Ugalcortassuna [1] | ‰ 35,71 | ||
Economia | |||
Jarduera [1] | % 78,67 (2011) | ||
Desberdintassuna [1] | % 0 (2011) | ||
Langabecia [1] | % 11,8 (2013) | ||
Euscara | |||
Euscaldunac [1] [2] |
% 67,50 (2018:
![]() |
||
Datu guehigarriac | |||
Webgunea | http://www.doneztebe.es |
Geographia Aldatu
Ingurune naturala eta clima Aldatu
Bidassoa ibaia, çathi handi batean, Erreca Belça iceneco cinçurrean cehar doa. Lesacaco çubia, Etchalarco bidea eta Igancico Ventac alde batera uzten dira Sumbillara iritsi arte. Sumbillan Doneztebe erdigune duen Malerreca escualdea hasten da, ekialdean Bertiçarana dago, eta mendebaldean Doneztebe. Udalerri hau Bidassoa ibaiac eta haren ibaiadar den Ezcurra ibaiac ureztatzen dute.
Climaren eçaugarri nabarmenac dira euri aunitz eta regularrac içaitea, idortassun eça, nahiz uda bethean içan eta temperatura aldaqueta ttiquiac. Era horretaco climari clima atlantico ephela deitzen çaio. Urtheco batez berceco valore batzuc honaco hauec ditugu: 14–15 °C-co temperatura, 170 bat egunetan eguiten duen 1.600-1.800 mm euri.
Herrigunearen campoaldean, itsassoaren mailatic 138 metrora, Naffarroaco Foru Erkidegoco Governuac jarritaco statione meteorologicoa dago. [5]
Auqueratu beheco çathian urthe-tarte bat, urthe horiec goian xehetassun handiagoz ikusteco.
Ikussi edo aldatu datu gordinac .
Udalerri mugaquideac Aldatu
Ipharraldean Sumbilla , hegoaldean Oiz eta Donamaria , ekialdean Bertiçarana eta mendebaldean Elgorriaga mugaquid ditu.
Mendiac Aldatu
Doneztebe mendiz inguratua dago, berceac berce Arançoco , Caxerna , Asquin , Othetchon , Bertizco Jaurerria , Ekaitza eta Mendaur .
Historia Aldatu
Ancina Leringo Doneztebe haraneco herri-burua içan cen. 1192an , Anso VI.a Naffarroacoac forua eman ceraucon haran horri. 1280an , Naffarroac Resumaco ogassun publicoaren cerga-ordainçaile guisa aguercen cen. 1421ean , egungo thoquira lekualdatu çuten herrigunea, eta Carlos III.a regueac Jaca-Iruñeco forua eta Gortheetaco jarleku escubidea eman ceraucon. [6]
1467an , Leonor I.a Naffarroacoac udalerria 4 libera eta 12 soldaten cerga ordaincetic asque utzi çuen. 1497an , Johannes III.ac eta Catalina I.ac Bidassoa-Berroaran mendietaco ur eta larreen erabilpenarengatic ordaindu ohi cen eiurdea pagatzetic ascatu çuten. Eliz barrutiari dagoquionez, 1567 . urthera arte Baionaco elizbarrutiaren barnean egon cen, eta data horretatic aurrera Iruñecora iragan cen. [6]
Demographia Aldatu
XX. mendearen lehen 70 urtheetan hazcunde erranguratsuric ez çuen içan Doneztebec, baina 1980co hamarcadatic aurrera eta XXI. mendearen lehen hamarcadara arte, populationea % 60 inguru haci cen. [4]
Doneztebeco biztanleria |
---|
![]() |
2008co erroldaren arauera, Espainiaz campoco 150 ethorquin vici ciren herrian, biztanleriaren % 9,86 ( Naffarroaco Foru Erkidegoco batezbercecoaren ancera).
Politica Aldatu
Udal hautescundeac Aldatu
Doneztebeco alcatea EH BILDU alderdi politicoco Xanti Uterga da 2015co udal hautescundeez gueroztic. Udaleco bederatzi cinegotzietatic 6 lorthu cituen, 3 PSNcc , eta 0 PPc . Voto baliogabeac 41 içan ciren (emandaco guztien % 4,38) eta voto çuriac 24 (votoen %2,68). Abstentionea % 22,64 içan cen.
Alderdia | Votoac | Cinegotziac |
Eusco Alcartassuna | 594 | 9 |
2011n ere EA eta Miguel San Miguel içan ciren garhaile; aurrean berce cerrenda bat içan çuten, PP (cinegotzi bat). 2011co hautescundeetan Doneztebe EA bere icenarequin -eta ez Bilduren barruan- aurkeztu cen udalerri bakanetacoa içan cen, Naffarroa Garaian bakarra.
Alderdia | Votoac | Cinegotziac |
Eusco Alcartassuna | 596 | 8 |
PP | 107 | 1 |
Doneztebeco Udala (2015)
Alderdia | Votoac | Cinegotziac |
---|---|---|
EH Bildu | 555 | 6 |
PSN | 266 | 3 |
PP | 50 | 0 |
Doneztebeco Udala (2019) [7]
Alderdia | Votoac | Cinegotziac |
---|---|---|
EH Bildu | 592 | 7 |
NA+ | 225 | 2 |
Udaletchea Aldatu
- Doneztebeco udaletchea , HELBIDEA: Merkatarien calea, 9
Alcateen cerrenda Aldatu
Aguintaldia | Alcatea | Alderdi Politicoa |
---|---|---|
1979 - 1983 | Carlos Picabea Manterola | Independentea |
1983 - 1987 | Alfredo Çugarramurdi Çoçaia | Doneztebeco Gazteac |
1987 - 1991 | Antonio Aphezteguia Lanaspa | Unión Doneztebarra |
1991 - 1995 | Miguel San Miguel Azpirotz | Eusco Alcartassuna |
1995 - 1999 | Miguel San Miguel Azpirotz | Eusco Alcartassuna |
1999 - 2003 | Miguel San Miguel Azpirotz | Eusco Alcartassuna |
2003 - 2005 | Jose Ramon Etchebeste Urrutia | Eusco Alcartassuna |
2005 - 2006 | Joxe Irigoien Irugarai | Talde mixtoa |
2006 - 2007 | Jose Ramon Etchebeste Urrutia | Eusco Alcartassuna |
2007 - 2011 | Miguel San Miguel Azpirotz | Eusco Alcartassuna |
2011 - 2015 | Miguel San Miguel Azpirotz | Eusco Alcartassuna |
2015 - 2019 | Xanti Uterga Labiano | EH Bildu |
2019 - - | Xanti Uterga Labiano | EH Bildu |
Azpieguiturac Aldatu
Garraioac Aldatu
Mariano Vertiz autobus compainiac Doneztebe eta Labaiengo linea ustiatzen du, norabide bakoitzean bidaia bakarra eguiten duena. Lineac honaco ibilbidea eguiten du:
La Burundesa autobus compainiaren Donostia eta Iruñea bitarteco lineac guelthoquia daduca herrian. Maiztassunac aldacorrac dira, baina gutienez bi cerbitzu içaiten dira noranzco bakoitzean egunero. Lineac honaco ibilbidea eguiten du:
- Donostia - Irun - Lesaca - Etchalar - Iganci - Sumbilla - Doneztebe - Narbarte - Belate - Almandoz - Olhagüe - Ostitz - Sorauren eta Iruñea
Leiçaran Mariezcurrena autobus compainiaren Doneztebe eta Iruñea bitarteco lineac guelthoquia daduca herrian. Autobus lineac, honaco ibilbidea eguiten du:
- Doneztebe - Elgorriaga - Ituren - Saldias - Eratsun - Ezcurra - Areso - Leitza - Lekumberri - Larraun - Irurçun - Berriobeiti eta Iruñea
Tren Chiquito Aldatu
Doneztebetic passatzen cen Bidassoaco trembidea, Tren Chiquito icenez eçagunagoa, 1889 . urthean sorthu çuen Anglaterraco Bidasso Railway and Mines empresac. Trembidea Irun eta Endarlatsa lotzeco sorthu cen. Trena bide stuccoa cen, eta lurrunaren bitartez muguitzen cen. Hassiera batean minerala garraiatzen çuen Endarlatsa co meateguietatic Irunera. Baina guerora, Irun- Eliçondo ibilbidea eguiten hassi cen, bidaiariac eramaiten. La Bidassoa compainia franciarrac 1901 ean Bidassoa Railway & Mines Ltd empresaren concessione guztiac erossi cituen eta trembidea gauçatu ahal içan çuen. Bere çucendari technico-finançarioa, León Mourgües, 1912c o urrian baimendu çuen Naffarroaco Aldundiac Irun – Eliçondo linea eraiqui eta ustiatzeco. Orduan, compainiac Bidassoaco Trembideen Compainia icena hartu çuen, eta trembide berriaren çabalera metricoa hartu çuen, Irunen Topo a eta Midi lothu ahal içaiteco. Lehenengo lana, beraz, Irun eta Alcaiaga arteco bidea çabalcea içan cen, 1913 an hassi cena. Lehen Mundu Guerra c, 1916 ra arte amaitu ecin içan ciren lanac nabarmen ethen edo atzeratu cituen. Gainera, obrac, berheciqui Bera eta Doneztebe artean, fabricaco obra garrancitsuac, çorci tunnel, burdinazco çazpi çubi eta lubaqui handiren bat beharco cituen, Narbarte coa casu. Lanen cembateco ossoa çorci millioi pecetacoa içan cen eta linea 1916co otsailaren 1 ean inauguratu cen Donezteberaino eta urthe bereco maiatzaren 28 an Eliçondoraino. 52 kilometroco ibilbidean, Irundic Eliçondora bi ordu eta hamar minutu behar ciren ibilbidea ossatzeco. Guerra Civila ren hassieran 109 wagoi içaitera iritsi cen, baina, liscarra amaitu cenean, urthe osso çailac iritsi ciren, trembidearen rentagarritassuna murriztu çuena, eta, 1956 an, Tren Chiquiac bere azquen bidaia eguitea eraguin çuena. Autobus-compainiec partida irabaci ceraucoten/cioten trenari, ia dembora erdian eguiten baitzuten ibilbidea. [8] [9] Gaur egun, ancinaco burdimbidetic Bidassoco bide verdea dago, eta Irungo Behobia auçotic Legasaraino joan daiteque (51 cm). Bidea Doneztebetic passatzen da, eta oinez edo bicyclettaz eguiteco aproposa da. [10] [11]
Euscara Aldatu
Euscararen Foru Legueac udalerria eremu euscaldunean beth -bethean cocatzen du, bertan Malerrecaco hizquera minçatzen delaric. 2001eco erroldaren datuen arauera, herritarren %69,15 euscalduna cen.
Bestac eta bercelaco ospaquiçunac Aldatu
Doneztebeco bestac ekainaren 29an ospatzen dira, San Pedroetan . San Pedro eguneco meça nagussia bucatzean, Mendi abesbatzac José Antonio Irigoyen eta Iñaqui Diégüez Gutiérrecec composaturico Gora Doneztebe! ereserqui abesten du: [12]
Gora Doneztebe!
Çabaldi ederra Mendaurren oñian etche sortha churia eliz itzalian carrica chucuna chucunen artian berdin gabea cera Napar alderdian Baztan aldetic dathor ugalde çabal ta arguia Ezcurra ta Labaindic erreca garbi ta ugaria bihori emanaz bessarcada eztia Bidassoa ibaiari emaiten deraucoçu/dioçu vicia Gora Doneztebe, gora Doneztebe!
doneztebarrendaco besta nagussia alaitsu dabila gure gaztedia bai çarretatic ere gauça dan gucia plaça berrian escu ta guantez jocatuco dute ta ilhunabarrez nesca muthilec dança lertu arte alaitu çaitezte bai çar eta gazte alcartu eta oihu eguinaz: gora Doneztebe! Gora Doneztebe, gora Doneztebe! |
Horren ondoren, eliça atharian bilcen dira herritarrac banderaren dança eta Trappatan dança ikusteco. Trappatan icena, guiçonec, dança honetaco protagonista nagussiec, marcatzen dituzten pausoen onomatopeia bat da, Donezteben bakarric dançatzen den 'dança lucea' edo 'soca dança' bat da. Urthetan galdutaco ohitura berrescuratu cen 1997an. [13] [14]
Besta ttiquiac irailaren 3. asteburuan ospatzen dira. Aiphatzecoac dira, halaber, herrico inhauteriac, maiatzean ospatzen den udaberrico açoca eta San Martinen ondoco asteco orciralean ospatzen den udazqueneco açoca.
Inguruco cembait herritan guerthatzen den beçala, urthe berria agurceco, urtharrilaren 1ean herrico umeac carricaz carrica ibilcen dira goicean cehar urthetsac esquean eta horretaraco "Urthe berri berri" cantua abesten dute. [15]
Hitzac:
Urthe berri berri
Cer ekarri berri
Uraren gañean
Etchecoandria ona
Nausi hobia
Urthe çahar
Nic athorra çahar
Maucaric ez
Eta nic axolic ez!
Bota/vota urthatsac!
Ondassun nabarmenac Aldatu
Eraiquinac Aldatu
- Doneztebeco Alde Çaharra : Herrigunea da, bertan udalerrico eraiquin nabarmenenac daude.
- Doneztebeco pilotalekua : Berez Bear Çana pilotalekua deithu , bertan laxoa modalitatea jocatu ohi da. Alde Çaharrean dago.
- Doneztebeco udaletchea : Udalaren egoitza, Merkatarien carricaco 9. cembaquian.
- Erraztunea edo Erratzunea etchea : 1813an eraiqui . Gaur egun hutsic dago baina garai batean han ospe handico Joaquín Larregla musicaguil naffarra (1865-1945) vici içan cen, pianoraco Viva Navarra jota composatzeagatic eçaguna.
- Jauregui etchea : XVIII. mendeco etche da eta campoaldean Bertiz eta Ezpeleta abicenen armarriac aguercen ditu. Haren aurreco paretean Doneztebetic haimbat hiritara dagoen distancia ikus daiteque, baita udalerriaren itsassoaren gaineco altuera ere.
- Merkatarien caleco etche gothicoa : XV. mendearen bucaeran Donezteben haimbat dorretche eraiqui ciren. Hau da bere jathorrizco egoera hobequien mantendu duena.
- San Pedro eliça : XVI - XVIII. mendeen artean eraiquia.
Caleac Aldatu
- Eliça carrica : Eliça carrica dago.
- Inçacardi carrica : Cale honetan haimbat etche interesgarri daude, tartean Jauregui etchea .
- Carrica Nagussia : Cale Nagussian, oquindeguiac formatu bera içanen çuen garai batean. Egun, bigarren solairuco leihoac gordetzen dira, friso eta guzti.
- Merkatarien carrica : Bertan Taverna etchea dago.
Plaçac Aldatu
- Plaça Chiquia : Bertatic etche gothicoa (çaharberritua) eta eliçaco dorrea ikusten ahal dira.
- Portalea : Plaça honetan, San Pedro festetan Trappatan iceneco dança eguiten da. Bertaco dança da, eta nesca-muthilec parte harcen dute. Banderaren dança ere plaça honetan eguiten da.
Argazqui galeria Aldatu
Doneztebar ospetsuac Aldatu
- Doneztebar ospetsuac
-
Fidel Aguesta
-
María Jesús Perurena
-
Chomin Mindeguia
-
Lucía Artazcoz
-
Coteto Ezcurra
-
Xanti Uterga
-
Noelia Ariztia
-
Amaia Iraola
-
Nico Mindeguia
- Jeronimo Uztaritz , ( 1670 - 1732 ), economialaria.
- Fidel Aguesta Ibarra ( 1932 - 2019 ), argazquilari , Regue Cavallgata beçalaco traditioneac eta inguruco ohitura cein vicitza sociala documentatzen aritua. [16] [17]
- Josetcho Ezcurra Lastiri ( 1933 - 1989 ), pelotaria, Mundu mailaco chapelduna 1955 ean eta Espainiacoa 1957 an. [18]
- María Jesús Perurena Santesteban (1940-2012), iracaslea, EAJ eta EA co politicaria , udal cinegotzia , Se natur aco hautagaia eta euscara eta euscal cultura eraguilea. [19] [20] [21] [22]
- Xabier Albistur , ( 1944 ), EAJco eta Eusco Alcartassuneco politicaria. 1987 - 1991 urth bitartean Donostiaco alcatea içan cen.
- María Isabel Ostolaça Eliçondo , historialaria, universitateco iracaslea eta Historiaco Regue Academiaco quidea. [23] [24]
- Chomin Mindeguia Iriarte ( 1954 ): 2008 co Naffar Governuaren Quirol Merituari Cilharrezco Domina. [25]
- María del Mar Larraça Micheltorena (1962), historialaria, universitateco iracaslea, idazlea, Eusco Ikascunça co quidea eta Naffarroaco Universitate co Euscal Ikasquetac Diploma saileco Çucendariordea. [26]
- Lucía Artazcoz Lazcano , ( 1963 ), Ossassun Sustapeneco çucendaria Barcelona co Ossassun Publicoco Agencian, eta iracasle elkartua Pompeu Fabra Universitatean eta Johns Hopquins Universitatea n.
- Isabel Eliçalde Arretchea ( 1964 ) Naffarroaco Governuco Landa Garapena, Thoqui Administrationea eta Ingurumeneco sailburua.
- Coteto Ezcurra , ( 1973 ), remonte laria eta 2018 Naffar Governuaren Quirol Merituari Urrhezco Domina. [27]
- Xanti Uterga , ( 1984 ), remontelaria , EH Bilduco politicaria eta Doneztebeco alcatea.
- Noelia Ariztia Cenoz , ( 1986 ) judoca azpitchapeldu Espainiaco Chapelquetan. [28] [29] [30]
- Amaia Iraola Jubera , ( 1988 ) mundu mailan musicari accordeoilari recognoscitua, Cirque du Soleil beçalaco projectuetan aritua. [31] [32] [33]
- Nico Mindeguia , (1988), SC Picc Scegued escuballoin taldeco jocalaria.
- Ibai Meoqui , (1988), HG Saarlouis escuballoin taldeco jocalaria.
- Maialen Belharra herrico lehembicico emacume versolaria eta gai-jarçailea ( 1992 ). [34] [35] [36]
Talde eta cultura-entitate eraguileac Aldatu
Club Deportivo Erreca Quirol Elkartea Aldatu
1976 an sorthu çuten herrico gazte batzuc. [37] 2014 . urthean Naffarroaco Quirol Elkarteric onenaren saria jasso çuen naffar Governuaren escutic. [38]
Escuballoinean , escu pilotan eta judon competitzen du. Escuballoinean lorthu içan du ibilbideric nabarmenena, Nationeco bigarren mailan jocatuz bi liga irabaci dituelaric guiçonezco talde seniorrarequin. 2019 an liga eta copa irabaci, dobletea, eta maiatzean Lehen maila nationalera igotzeco phasera iritsi da baita . [39] [40] [41] Bertaco jocalari batzuc Europa co berce liga batzuetara jocatzera joan dira: Nico Mindeguia , Ibai Meoqui eta Juanto Aphecetchea.
Mendiçale taldea ere badu eta, horrez gain, herrico cultur- eta quirol-ekincetan osso errotuac dauden haimbat ekimen bulçatzen ditu: Herri-Crossa, Udaco Quirol Escola, areto-footballa eta frontenis chapelquetac, San Silvestre eguneco lasterqueta, Errecaren Eguna eta abar. [42] [43] [44] [45]
2010ecoa du taldeac Lainhoaren Umeac, Ceruaren Coloreac ereserqui . [46]
Doneztebe aldean
sorthu cen lainhopean, quirola du helburu, guztioc elkarlanean. Lainhoaren umeac, ceruaren coloreac. Erreca dugu gorphutza, gendea berriz arima. Sasoia da gure hitza, indarra eta kemena. Erreca icen ederra çabalcen ari garena, bihotzean daramaguna mundu guztian barrena. Lainhoaren umeac, ceruaren coloreac. Erreca dugu gorphutza, gendea berriz arima. Sasoia da gure hitza, indarra eta kemena. Erreca icen ederra çabalcen ari garena, bihotzean daramaguna mundu guztian barrena. Lainhoaren umeac, ceruaren coloreac. Quirola du helburu, guztioc elkarlanean. |
Mendi Abesbatza Aldatu
1996 an sorthu cen eta bertaco cein inguruco herrietaco quideec ossatzen dute. 2002 co iraila arte Iñaqui Diégüez soinujole ospetsua içan cen çucendaria. [47] [48] Guerozti Ion Iraçoqui Çubieta da çucendaria. Ibilbide luceco abesbatza da eta bere concertuetan repertorio anhitza escaincen du, euscal abestiac, classicoac, eliz-cantac, abesti modernoen versioneac eta abar. [49] [50] [51] [52] [53]
2017 an Mendi Ttiqui abesbatza sorthu cen Itziar Irigoien eta Ruth Etchebesteren çucendaritzapean. Mendi Abesbatzaren cembait ikusquiçunetan aritzen dira. [54] [55]
Erreca Dança Taldea Aldatu
Euscal dança sustatzeaz gain, herrian bertan, -bercetan, Olençaron, Mendi abesbatzarequin-, cein ingurucoetan haimbat ikusquiçunetan harcen dute parte. [56] [57] [58] [59] [60]
Guerthaera aiphagarriac Aldatu
- 1923 co irailaren 7 an, 8an eta 9an Euscalçaindiac antholatutac II. Euscalegunac Donezteben eguin cituen. Lehendabicico Euscalegunac Durangon eguin ciren 1921ean. [61]
- 2000 . urthean Euscal Herrico Chirrindulari Itzuliac Donezteben içan çuen helmuga etapa batec eta biharamunean Doneztebetic athera cen. [62]
- 2005 ean Bordatcho dançalekua ETA c çartaracitaco bombac sunsitu çuen. [63]
- 2016 an herriac Herri chiqui, infe rnu handi programma hartu çuen parte. [64]
Referenciac Aldatu
- ↑ a b c d e f Euscal Herriari Beguira. Udalbilça .
- ↑ Naffarroaco Governua. (2018). Naffarroaco Datu Sociolingüisticoac. Euscarabidea, 50-55 or. .
- ↑ Euscalçaindia . 155. araua: Naffarroaco udal icendeguia. .
- ↑ a b «Doneztebe - Población: immigrantes, emigrantes y otros datos sobre los habitantes de cada munichipio» www.epdata.es (Noiz consultatua: 2020-04-11) .
- ↑ Naffarroaco Meteorologui Agenciaren webgunea.
- ↑ a b Santesteban. Gran Encyclopedia de Navarra, encyclopedianavarra.com (Noiz consultatua: 2020-10-29) .
- ↑ «Udal hautescundeac 2019 - Doneztebe - Erran.eus» erran.eus (Noiz consultatua: 2020-07-01) .
- ↑ (Gaztelaniaz) «EL TREN CHIQUITO» Ondareguia 2016-05-10 (Noiz consultatua: 2020-04-11) .
- ↑ EL ITINERARIO DEL TREN CHIQUITO, UN RECORRIDO INOLVIDABLE A ORILLAS DEL BIDASSOA (Tourismo Naffarroa). .
- ↑ Tren Chiquitoa , Sumbite tourismo elkartearen webgunean.
- ↑ Administratzailea. (2018-06-14). «Edebidea, Bidassoco Bide Verdea» BAZTAN BIDASSOA TOURISMO (Noiz consultatua: 2020-04-11) .
- ↑ Ithurrioz Petralanda, Necane. (pdf) [ https://csmn.educacion.navarra.es/web1/wp-content/uploads/2018/05/ITURRIOZ.-Repertorio-para-accorde%C3%B3n-en-Navarra.pdf Repertorio para accordeón en Navarra (1988-2017).. ] .
- ↑ dançancom. «Baile de la Bandera y Trappatan» dançan.eus (Noiz consultatua: 2020-07-02) .
- ↑ Bestac 2018 DONEZTEBE I Bandera eta Trappatan dança , Xaloa Televista.
- ↑ Alcasena, Gabriel Imbuluzqueta. (1994). «La celebración del año nuevo en Baztan, Bertiçarana, Malerreca y Cinco Villas» Cuadernos de ethnología y ethnographía de Navarra 26 (63): 15–42. ISSN 0590-1871 . (Noiz consultatua: 2019-01-03) .
- ↑ «Fidel Aguesta omenduco dute Donezteben abenduaren 30eco emanaldien artean» Erran.eus (Noiz consultatua: 2019-03-05) .
- ↑ (Gaztelaniaz) «Doneztebe homenajea al fotógrafo Fidel Aguesta . Noticias de Navarra» Noticias de Navarra (Noiz consultatua: 2019-03-05) .
- ↑ «EZCURRA LASTIRI, José - Auñamendi Eusco Encyclopedia» aunamendi.eusco-ikascunça.eus (Noiz consultatua: 2019-04-18) .
- ↑ «DONEZTEBE/SANTESTEBAN - Auñamendi Eusco Encyclopedia» aunamendi.eusco-ikascunça.eus (Noiz consultatua: 2019-03-05) .
- ↑ «PHOTO GLOSSADAS (14)» Iñaqui Anasagasti (Noiz consultatua: 2019-03-05) .
- ↑ (Gaztelaniaz) (pdf) JUNTAS ELECTORALES PROVINCIALES: Candidaturas presentadas para las electiones al Congresso de los Deputados y Senado convocadas por Real Decreto 2057/1982 de 27 de agosto.. .
- ↑ Perurena Santesteban, Maria Jesus. «EUSCARA IRACASCUNÇAN AZQUEN 23 URTHEOTAN DONEZTEBE ETA MALERRECAN» (pdf) Euscalçaindia .
- ↑ «Ostolaça Eliçondo, María Isabel - Auñamendi Eusco Encyclopedia» aunamendi.eusco-ikascunça.eus (Noiz consultatua: 2019-03-04) .
- ↑ Press, Europa. (2018-09-05). «Isabel Ostolaça se incorpora a la Real Academia de Historia como académica correspondiente de Navarra» www.europapress.es (Noiz consultatua: 2019-03-04) .
- ↑ (Gaztelaniaz) «Chomin Mindeguia, Medalla al Mérito Deportivo» El Diario Vasco 2008-11-26 (Noiz consultatua: 2019-04-15) .
- ↑ «Larraça Micheltorena, María del Mar - Auñamendi Eusco Encyclopedia» aunamendi.eusco-ikascunça.eus (Noiz consultatua: 2019-03-05) .
- ↑ «Governuac areto-footballeco Javier Eseverri jocalaria eta Coteto Ezcurra remontista 2018 Quirol Merituari Urrhezco Dominarequin saritu ditu - navarra.es» www.navarra.es (Noiz consultatua: 2019-04-15) .
- ↑ «Noelia Ariztia azpitchapeldun Espainiaco Chapelquetan» Erran.eus (Noiz consultatua: 2019-03-05) .
- ↑ «Noelia Ariztiaren garhaipen berria» Erran.eus (Noiz consultatua: 2019-03-05) .
- ↑ Xaloa Televista. (2018-05-15). Noelia Ariztia l Judo Entrenatzailea. (Noiz consultatua: 2019-03-05) .
- ↑ (Gaztelaniaz) «MALDERRECA / La accordeonista Amaia Iraola participará en el prestigioso Festival de Icaalinen en Finlandia» El Diario Vasco 2007-06-01 (Noiz consultatua: 2019-03-05) .
- ↑ (Anglesez Berria.eus. «Soinu jotzaile ibiltaria itzuli da» Berria (Noiz consultatua: 2019-03-05) .
- ↑ «Doneztebecoa da Cirque du Soleileco soinua» www.eitb.eus (Noiz consultatua: 2019-03-05) .
- ↑ Elkartea, Xempelar Documentatione Centroa-Versoçale. «Maialen Belharra - Biographiac - BDB. Versolaritzaren datu-basea» bdb.bersoçale.eus (Noiz consultatua: 2019-03-04) .
- ↑ (Gaztelaniaz) «Errecaren Eguna y Naffarroaco Escolarteco Versolari Chapelqueta comparten el sábado en Doneztebe» El Diario Vasco 2009-05-29 (Noiz consultatua: 2019-03-04) .
- ↑ «"Escolartecuc" taldea nagussi» versoa.eus (Noiz consultatua: 2019-03-04) .
- ↑ (Gaztelaniaz) Ayerra, Pablo. (2017-06-25). «La historia del Erreca hunde las raíces antes de 1976» diariodenavarra.es (Noiz consultatua: 2019-04-18) .
- ↑ (Gaztelaniaz) «CD Erreca, mejor Club Deportivo de Navarra 2014» El Diario Vasco 2015-02-05 (Noiz consultatua: 2019-04-18) .
- ↑ «Final ikusgarria escaini du Errecac» Erran.eus (Noiz consultatua: 2019-04-18) .
- ↑ (Gaztelaniaz) «El Erreca, indiscubible campeón de Liga» El Diario Vasco 2019-04-16 (Noiz consultatua: 2019-04-18) .
- ↑ «Doblete historicoa lorthu du Erreca escuballoin taldeac» Erran.eus (Noiz consultatua: 2019-05-06) .
- ↑ (Gaztelaniaz) «Fiesta del balonmano en Doneztebe» El Diario Vasco 2019-04-13 (Noiz consultatua: 2019-04-15) .
- ↑ «CLUB DEPORTIVO ERRECA QUIROL ELKARTEA» Ayuntamiento de Doneztebe / Santesteban - Doneztebeco Udala 2016-06-06 (Noiz consultatua: 2019-04-15) .
- ↑ «Guir bicaina içan dute aurthen ere Errecaren XII. Egunean. Noticias de Navarra» Noticias de Navarra (Noiz consultatua: 2019-04-15) . [ Bethico hautsitaco esteca ]
- ↑ «28 urthe eta guero escuballoin liga irabaci du Errecac» Erran.eus (Noiz consultatua: 2019-04-15) .
- ↑ «Doneztebeco Erreca elkarteac eçagutzera eman du bere Himnoa» Erran.eus (Noiz consultatua: 2019-04-18) .
- ↑ «Diégüez, Iñaqui - Auñamendi Eusco Encyclopedia» aunamendi.eusco-ikascunça.eus (Noiz consultatua: 2019-02-17) .
- ↑ (PDF) Iñaqui Diégüez “BIRAC”. .
- ↑ «MENDI ABESBATZA» www.federaciondecoros.com (Noiz consultatua: 2019-02-17) .
- ↑ «Mendi abesbatzac eta Gaztelu taldeac, bihar Amaiurren escaini beharreco emanaldiari buruz, Ion Iraçoquirequin solhastu gara.» Erran.eus (Noiz consultatua: 2019-02-17) .
- ↑ «Donostiaco Chistulariac + Mendi Abesbatza - Culturclic» www.culturclic.euscadi.eus (Noiz consultatua: 2019-02-17) . [ Bethico hautsitaco esteca ]
- ↑ Redactionea. (2018-10-16). «Basaurico Ahots-musica Topaquetac 45. editionea bethe du aurthen» Gueuria (Noiz consultatua: 2019-02-17) .
- ↑ «mendi abesbatza - YouTube» www.youtube.com (Noiz consultatua: 2019-02-17) .
- ↑ (Gaztelaniaz) «Mendi Ttiqui abesbatzac emanaldia. Noticias de Navarra» Noticias de Navarra (Noiz consultatua: 2019-02-17) . [ Bethico hautsitaco esteca ]
- ↑ «'Hego haiceac Iphar doinuac' emanaldia otsailaren 16an escainico dute Donezteben» Erran.eus (Noiz consultatua: 2019-02-17) .
- ↑ (Gaztelaniaz) «Erreca Dança Taldea ofrece esta noche un festival special» El Diario Vasco 2014-06-14 (Noiz consultatua: 2019-02-17) .
- ↑ ««Emanaldi hassieran urduritassun punctu bat içaiten dut»» Erran.eus (Noiz consultatua: 2019-02-17) .
- ↑ ni06281. (2011-12-27). Olençaro Donezteben- Erreca dança taldea. (Noiz consultatua: 2019-02-17) .
- ↑ Xaloa Televista. (2016-08-26). Lekarozco bestac 2016 Erreca Dança Taldearen emanaldia. (Noiz consultatua: 2019-02-17) .
- ↑ DoneztebecoUdala Ayuntamiento de Doneztebe. (2016-07-05). ERRECA DANÇA TALDEA DONEZTEBECO BERCETAN. (Noiz consultatua: 2019-02-17) .
- ↑ Iñigo, Andres. 1923. URTHECO II. EUSCALEGUNEN ORHOIMENEZ. Euscalçaindia . 2020co aphirilaren 14ean ikussia.
- ↑ «Euscal Herrico Itzulia Donezteben duela hoguei urthe - Malerreca» Erran.eus (Noiz consultatua: 2020-04-14) .
- ↑ Berria. «Bordatch dançalekuaren aurkaco bombac 50 kilo lehergai cituen» Berria (Noiz consultatua: 2020-04-14) .
- ↑ «Videoa: Doneztebe. Herri chiqui infernu handi | TV | TV online gratis | EiTB Televisión a la carta» www.eitb.tv (Noiz consultatua: 2020-04-14) .
Ikus, gainera Aldatu
Campo estecac Aldatu
Euscarazco Wikipedian
bada athari bat, gai hau duena:
Naffarroa |
- Doneztebeco udalaren webgunea.
- Doneztebeco berriac erran.eus gunean.
- "Ttipi-ttapa" escualdeco hedabide euscarazcoa
- Donezteberi buruzco informationea Naffarroaco Tourismo Bulegoaren webgunean.
- (Gaztelaniaz) Donezteberi buruzco informationea Naffarroaco governuaren webgunean.
- Herriaren ikuspeguia Google Street View-n.
- "Herri chiqui, infernu handi" saioan (ETB1).