Donapaleu
Donapaleu [2] ( [donapaleu] ) ( francesez : Saint-Palais ) Naffarroa Behereco ipha -ekialdeco udalerria da, Amicuce escualdeco herriburua.
Donapaleu | |||
---|---|---|---|
![]() |
|||
![]() |
|||
|
|||
![]() |
|||
Cocapena | |||
Herrialdea |
![]() |
||
Lurraldea |
![]() |
||
Administrationea | |||
Statua |
![]() |
||
Escualdea |
![]() |
||
Departamendua |
![]() |
||
Elkargoa | Euscal Hirigune Elkargoa | ||
Barrutia | Baiona | ||
Cantonamendua | Bidaxunerria, Amicuce eta Oztibarre | ||
Icen officiala |
![]() |
||
Auçapheça | Charles Maçondo ( independente + aberçale ) Charles Maçondo (2020-2026) ( independente + aberçale ) | ||
Posta codea |
64120
|
||
INSEE codea |
64493
|
||
Herritarra | donapaleutar | ||
Geographia | |||
Açalera | 7,44 cm² | ||
Garaiera | 67 metro | ||
Distancia | 30 cm ( Donibane Garacitic ) | ||
Demographia | |||
Biztanleria |
1.840 (2018:
![]() |
||
Densitatea | 249,19 biztanle/cm² | ||
Çaharcea [1] | % 27,75 | ||
Ugalcortassuna [1] | ‰ 44,74 | ||
Economia | |||
Jarduera [1] | % 63,01 (2011) | ||
Desberdintassuna [1] | % 1,56 (2011) | ||
Langabecia [1] | % 6,18 (2013) | ||
Euscara | |||
Euscaldunac | % 19,19 (2010) | ||
Erabilera | % 2,2 (2011) | ||
Datu guehigarriac | |||
Sorrera | XIII. mendeco herri berria | ||
Webgunea | http://www.saint-palais.fr/ |
2013. urthean 1.854 biztanle cituen. Provinciaco herriric populatuena da, Baigorri eta Donibane Garaci aurretic.
Icena Aldatu
Jathorrizco icena Iriberri baçuen ere, egungo Donapaleu icena 926an Cordoban martyriçatutaco Done Pelaio christau sanctuaren icenetic dathorquio. [3]
Egungo francesezco Saint-Palais icenac forma hauec içan ditu occitanieraz, lehendabici, eta francesez, guero:
- Sanctus Pellaguius ( 1160 ), [3]
- Sant Peray ( 1249 ), [3]
- Sant Pelay ( 1264 , 1350 eta 1413 ), [3]
- Sent-Palay ( 1385 [4] , Nabarrengoseco notarioac), [5]
- Sent-Palays ( 1474 , [4] Lehunceco paperac [6] ),
- Sant-Pelay ( 1513 , [4] Iruñeco paperac [7] ),
- Donapalaio ( 1643 ), [3]
- S-Palais ( 1650 ) eta
- Mont-Bidouce ( 1793 ). [8]
Occitanieraz Sent Palai icena du.
Geographia Aldatu
Iristeco bideac Aldatu
A-64 autobidearen 4. irteera da Donapaleucoa. RD-8, RD-11, RD-302, RD-511, RD-933 eta RD-2933 errepideec ere ceharcatzen dute udalerria.
Hiruac-Bat, SNCF eta Bidegain compainiec autobus cerbitzuac escaincen dituzte Donibane Garaci , Baiona , Akice eta Ortheceraino .
Hydrographia Aldatu
Donapaleu ceharcatzen dute, Arbailan jaiotaco Biducec ez ecic, haren ibaiadar diren Behotegui eta Eiheratchar errequec ere. [9]
Auçoac Aldatu
- Mendebaldea
- Ekialdea
Garrüce Donapaleuco udalerriaren çathi içan cen 1967co urtharrilaren 1etic 1997co urtharrilaren 1 arte.
Udalerri mugaquideac Aldatu
- Aiciritze-Gamue-Çohazti ipha -ekialdean
- Amendüce-Unaso ipha -mendebaldean
- Behascane-Laphizqueta ekialdean
- Bithiriña mendebaldean
- Larribarre-Sorhapürü hego-ekialdean
- Ostancoa eta Uhartehiri hegoaldean
Historia Aldatu
XIII. mendearen hassiera Naffarroaco regueac Iriberri iceneco hiribildua sorth çuen escualdeco ephaitegui eta carcela eçarceco (egungo Gambetta carrican ceuden). Horrexegatic regue armarria eman ceraucon. 1351an Carlos II.a Naffarroacoac hiribilduari moneta xehatzeco escubidea eman ceraucon, 1672 arte languia marchan içanen cena. Johannes III.a Naffarroacoac 1472an foruac eman cerauzquion: orciraletaco açoca, ardi-açoca neguco asteazquenero eta Pazco astelehenean çaldi -açoca.
XVI. mendean Gaztelaco Resumac Naffarroa conquistatu çuenean, Henrique II.ac bertan Naffarroaco Gortheen egoitza fincatu çuen 1523tic guerora, baita diru etchea ere XVII. mende erdialde arte, diru etchea lehenago ere existitu cen arren. Ia mende bat gueroago, Luis XIII.a Franciacoac 1620an Naffarroaco Cancellerça deseguin eta Biarnoco Statuequin bateratu çuen Paueco Naffarroaco Parlamentuan .
Regue jaureguia udaletche bihurtu eta Donejacue bideari esque herria garatu cen. Luis XVI.a Franciacoac 1784co açaroan edictu arguitaratu eta Arrocen cegoen Utziat hospicioa, Içuran cegoen Harambelz hospicio eta Donapaleun bertan cegoena deseguin eta Donapaleun hospitalea eraiqui çuen, « Naffarroaco gure Resumaren hiriburua celaco». [10]
1790eco marchoaren 4eco Leguea Franciaco departamenduac eta barrutiac sorthu çuen. Era horretan, Iphar Euscal Herria eta Bearnoc Behe Pyreneoac iceneco departamendua sorthu çuten. Iphar Euscal Herrian hiru barrutiac sorthu cituen: Maule , Donapaleu eta Ustaritze . Laphurdin eguindac guehieguiqueriac cirela eta egoitza Ustaritzetic Baionara aldatu çuten. Directorioac icenen aldaqueta bulçatu çuen iraulçaileac içan citecen. Horrexegatic Donibane Garaci Nive-Franche , Ustaritze Marat-sur-Nive ( Marat cela eta), Itsasu Union , Arbona Constante , Baigorri Thermopyles ( Termopiletaco gudua cela eta), Donapaleu Mont-Bidouce , Luhuso Montagne-sur-Nive , Donibane Lohiçune Chauvin-Dragon , Ainhoa Mendiarte eta Çuraide Mendialde bihurtu ciren.
Donapaleuco barrutia [4] Bidaxune , Acamarre , Garrüce , Iholdi , Larçabale , Orçaice , Baigorri , Donibane Garaci , Donamartiri eta Donapaleuco cantonamenduec ossat çuten. Bercetic, Donapaleuco Cantonamenduac Aiciritze , Amendüce-Unaso , Arberatze-Cilhecoa , Arboti-Çohota , Behascane-Laphizqueta , Gamue-Amicuce-Çohazti , Gabadi , Ilharre , Larribarre-Sorhapürü , Ostancoa , Donapaleu bera eta Uhartehiri udalerriec ossatua içan cen.
Alcateac Aldatu
Aguintaldia | Alcatea | Alderdia | Lambidea |
---|---|---|---|
1995 - 2014 | Jean-Jacques Loustaudaudine |
Demographia Aldatu
Donapaleuco biztanleria |
---|
![]() |
Datuen ithurburua: INSEE |
Herri eta hiri senidetuac Aldatu
Economia Aldatu
Udalerrico economia laborançan dago oinharrituta, Lur-Berri cooperativa nagussia içanic. [12] Tourismo ere bulçatzen da. [13]
Cultura Aldatu
Eracustaldiac Aldatu
- Marchoaren bucaera: Hamaborçaldi merkatari-açoca
- Uztailaren bucaeran: Herrico bestac [14]
- Abuztuan : Herri quirol eracustaldia.
Euscara Aldatu
Donapaleuco euscara [18] Amicuceco hizquera [19] da, naffar-laphurteraren [20] barnean sorthaldecoa. [21] Euscararen erabilera osso aphala da egun, 1968an ordea udalerriac 1.350 euscaldun cituen; erdigunean, biztanleen % 50, eta campoco auçoac contuan hartuta, % 80. [12]
Ondassun nabarmenac Aldatu
- Buruen Etchea, Derdoy-Oihenart familiaren etchea, non XVI. mendean Arnaut Oihenart historialaria vici içan cen.
- Naffarroa Behereco Museoa.
- Regue jaureguia, lehen policiaren egoitza, eta guero Gendarmeriarena .
- Moneten Hotela, ephaiteguia içandacoa.
- Biduceco çubia.
- Jondoni Paulo eliça , [22] 1522an Naffarroaco Gortheen egoitza içan cena.
- Sancta Maria Magdalena eliça , [23] 1866an eraiqui .
- Donejacue bidea . Donejacue bidearen franciar bidea eguitean, Euscal Herrira sarcean igarotzen den lehen herri garrancitsua da Donapaleu.
Ekipamenduac Aldatu
Hezcunça Aldatu
Udalerriac haur escola bi, publico bat eta privatu bat (Etchecopar), ikastetche bat (Léon Bérard [24] ) eta nekaçaritza-lyceo privatu bat (Jean Errecarte lyceoa [25] ) ditu.
Ossassunguinça Aldatu
- Donapaleuco Hospitalea : Iphar Euscal Herrico barnealdeco erietche nagussia, 2013an Socorri Policlinica ordezcatu çuena.
Donapaleutar ospetsuac Aldatu
- Louis Iriart Etchepare ( 1859 - 1945 ), politicaria.
- Jean Urruti ( 1912 -), pilotaria.
- Beñat Axiari ( 1947 -), abeslaria.
- Augusto Etchecopar ( 1830 - 1897 ), betharramdar apheça.
- Anne Etchegoien , ( 1980 -), abeslaria.
- Thierry Berhabé ( 1982 -), rugby ocalaria.
- Paschal Idieder ( 1982 -), rugby ocalaria.
- Amaia Riouspeyrous ( 1984 -), abeslaria.
- Pierre Caçaux ( 1984 -), chirrindularia.
- Adrien Figüeiredo ( 1984 -), rugby ocalaria.
- Simon Ternisien ( 1987 -), rugby ocalaria.
Referenciac Aldatu
- ↑ a b c d e Euscal Herriari Beguira. Udalbilça .
- ↑ Euscalçaindia: 128. araua: Naffarroa Behereco herri icendeguia (II) .
- ↑ a b c d e (Francesez Jean-Baptiste Orpustan , Nouvelle toponymie basque , Presses universitaires de Bordele, 2006, ISBN 2-86781-396-4
- ↑ a b c d (Francesez Paul Raymond , Dictionnaire topographique Béarn-Pays basque .
- ↑ Nabarrengoseco notarioacː Archives départementales des Pyrénées-Atlantiques
- ↑ Lehunceco abbatiare paperacː Archives départementales des Pyrénées-Atlantiques
- ↑ José Yanguasec arguitaratutac paperac
- ↑ Directorioac bulçatutaco icenen aldaqueta
- ↑ (Francesez Sandre datu-basea [ Bethico hautsitaco esteca ]
- ↑ Jathorrizco hitzac, francesez : «étant la Capitale de notre Royaume de Navarre» .
- ↑ (Francesez Franciaco hiri senidetuen urthecaria
- ↑ a b (Gaztelaniaz) Ainhoa AROÇAMENA AYALA: «Donapaleu» , Auñamendi Eusco Encyclopedia .
- ↑ Naffarroa Behereco tourismo bulegoa [ Bethico hautsitaco esteca ]
- ↑ Besta egunac [ Bethico hautsitaco esteca ]
- ↑ «Prevende, Pettan» ahotsac.eus (Noiz consultatua: 2018-10-16) .
- ↑ «Ahotsac.eus, Euscal Herrico hizquerac eta ahozco ondarea» www.ahotsac.eus (Noiz consultatua: 2018-10-16) .
- ↑ «Amicuce escualdea» ahotsac.eus (Noiz consultatua: 2018-10-16) .
- ↑ «Donapaleu» ahotsac.eus (Noiz consultatua: 2018-10-16) .
- ↑ «Amicucecoa» ahotsac.eus (Noiz consultatua: 2018-10-16) .
- ↑ «Naffa -laphurtarra» ahotsac.eus (Noiz consultatua: 2018-10-16) .
- ↑ «Sorthaldeco (NL)» ahotsac.eus (Noiz consultatua: 2018-10-16) .
- ↑ Mérimée , Franciaco Cultura Ministerioa . église paroissiale Saint-Paul. .
- ↑ Mérimée , Franciaco Cultura Ministerioa . église paroissiale Sainte-Marie-Madeleine. .
- ↑ (Francesez Léon Bérard ikastetchearen webgunea
- ↑ (Francesez Jean Errecarte lyceoaren webgunea
Campo estecac Aldatu
Euscarazco Wikipedian
bada athari bat, gai hau duena:
Naffarroa |
- (Francesez Donapaleuco Udalaren webgunea
- Donapaleuco Tourismo Bulegoaren webgunea
- Donapaleuri buruzco articulua , Arguia aldizcariaren «Ihessi» athalean.