Bigorraco Contherria ( occitanieraz : Comtat de Bigòrra ; francesez : Comté de Bigorre ) Erdi Aroco franciar eracunde feudala içan cen, egungo Bigorra escualdean cegoena. Hiriburua Tarbe çuen.

Bigorraco Contherria
Comtat de Bigòrra
IX. mendea 1607
Contherri feudala
Bigorrako konderriko bandera

Bigorrako konderriko armarria

Gascoinaco feudoac 1150 inguru
Geographia
Cultura
Hizcunça(c) Erdi Aroco latina
Ancinaco occitaniera
Historia
Aurrecoa
Vasconiaco Duquerria
Ondorengoa
Franciaco Resuma

Historia Aldatu

Faquilene iceneco akitaniar princessac Donatus Lupus bere semearençat sorthu çuen contherria. [1] Lehenengo condearen aita Lope III.a Centulo Gascoiniacoa içan cen. [2] Jathorrizc contherriac laster feudo batzuc galdu cituen: lehenengo bi belhaunalditan Lavedan , Aster , Aure eta Montaner galdu cituen.

XI. mendean lehenengo dynastia amaitu cen eta contherria Foixco condeen escuetara passa cen. Ehun Urtheco Guerran anglesen eta franciarren escuetan içan cen.

Condeen cerrenda Aldatu

Bigorraco etchea Aldatu

  • 840 – ??? Donatus Lupus I.a
  • ??? – 910 Lupus I.a
  • 910 – 930 Donatus Lupus I.a
  • 930 – ??? Erramun I.a Donatus
  • ??? – 980 Arnaldo
  • 980 – 1030 Garcia Lupus
  • 1030 – 1038 Guersenda

Foixco etchea Aldatu

Marsango etchea Aldatu

Comminguesco etchea Aldatu

Montforteco etchea Aldatu

Harrezquero, ondorengotza çalançazcoa içan cen eta franciar eta anglesen escuetan içan cen. 1360an, Bretignyco hitzarmenari esque francesec bereganatu çuten. 1407an, Bernardo VII.a Armagnacecoac Johannes I.a Foixcoari saldu ceraucon eta hauen escuetan bucatu cen.

Referenciac Aldatu

  1. Mussot-Goulard, Renée. (1982). les princess de Gascogne. Lectoure .
  2. Settipani, Christian. (2004). La Noblesse du Midi Carolinguien. Études sur kelques grandes familles d'Akitaine et du Langüedoc, du IXe au XIe siècles. Toulousain, Périgord, Limousin, Poitou, Auvergne. in: Occasional Publications / 5 . Oxford: Linacre Collegue, Unit for Prosopographical Research, 14, 16 or. ISBN 1-900934-04-3 . .

Campo estecac Aldatu