Barcelonaco Contherria
Barcelonaco Contherria [1] ( catalanez : Comtat de Barcelona ) IX. eta XVIII. mendeen artean Barcelonan ez ecic inguruco lurralde batzuetan ere ( Terrassa , Vallès , Maresme eta Penedès ) garatutaco Erdi Aroco aguint systema içan cen.
Barcelonaco Contherria
Comtat de Barcelona |
|||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
801 – 1137 | |||||||||
Contherria | |||||||||
|
|||||||||
![]()
Contherria
Aragoico koroaco
mappa (
XIV. mendea
).
|
|||||||||
Geographia | |||||||||
Hiriburua | Barcelona | ||||||||
Cultura | |||||||||
Hizcunça(c) | Catalanera | ||||||||
Religionea | Christautassuna | ||||||||
Historia | |||||||||
Sorrera | 801 | ||||||||
Batassun dynasticoa | 1137 | ||||||||
Eceztapena | 1714 | ||||||||
|
Historia Aldatu
Sorrera VIII. mendean içan cen, francoec musulmanen aurkaco sorthutaco Marca Hispanica iceneco escualdean. X. mendean , Barcelonaco condeec francoen mempecotassunetic ascatu eta burujabe bihurtu ciren.
1137an Erramun Berenguer IV.a Barcelonacoac Petronila Aragoicoa ezcondu eta Aragoico resumarequin batera Aragoico Koroa sorth çuen. Lothura dynasticoa 1714an Planta Berrico decretuac eçarri arte mantendu cen.
Referenciac Aldatu
Campo estecac Aldatu
Articulu hau Cataluniaco historiari buruzco cirriborroa da. Wikipedia lagun deçaqueçu eduquia ossatuz . |