Anso VII.a Naffarroacoa

Naffarroaco reguea, euscal leinuco azquena

Anso VII.a Azcarra [1] ( ? , 1154 - Tutera , 1234co aphirilaren 7a ) Naffarroaco reguea içan cen (1194-1234).

Anso VII.a Naffarroacoa


Naffarroaco reguea

1194 - 1234
Anso VI.a Naffarroacoa
Vicitza
Jaiotza Tutera , 1154
Herrialdea   Naffarroa Garaia , Euscal Herria
Heriotza Tutera 1234co aphirilaren 7a (79/80 urthe)
Hobiratze lekua San Agustinen cappera
Familia
Aita Anso VI.a Naffarroacoa
Ama Ansa Gaztelacoa
Ezcontidea(c) Constancia Tolosacoa
Seme-alabac
Anai-arrebac
Leinua Ximeno etchea
Hezcunça
Hizcunçac euscara
naffar-aragoiera
gaztelania
Jarduerac
Jarduerac aguintaria

Vicitza aldatu

 
Arrano Belça , Anso Azcarraren ciguilua [2]

Anso VII.a Azcarra [3] 1154an jaio cen ez daquigu non; aditu batzuen arauera Tuteran , bertan baitzegoen gurhassoen egoitza, baina cençuzcoa iruditu arren, ez dago horren frogaric, eta Tuteraco gazteluan hil cen 1234an . Anso VI.a Jaquitunaren eta Ansa Leongoaren semea içan cen, eta Resumaco XVI. reguea 1194tic 1234ra bitartean. Bere arreba Berengaria Anglaterraco Ricardo I.a Lehoibihotzarequin ezcondu cen.

Osso altua eta indarsua omen cen. Luis del Campo Jesús (1912-1995) auciteguico medicuaren arauera, 2,22 eta 2,31 metroco altuera çuen; Reguearen hilhotza ikustean Uharteco azpiprioreac 1622an bere izterreçurraren neurria eman eta estrapolacioaren bidez athera çuen ondorioa del Campoc. [4]

Reguea içan aurretic, bere coinatu Ricardo I.aren alde jardun çuen; hassieran Gasconiaco haren escubideac babesteco (1192) eta ondoren, Philippe II.a Franciacoaren contra (1194). [5] Franciarrec Ricardo I.aren gathibutassuna aprovechatu çuten cembait anguerstar gothorlek , tartean Lochesco gaztelua , harceco Ricardo continentera itzuli cenean, Anso bere icenean gaztelua setiatzen ari cen. Hala ere, ez çuten elkarrequin borrocatu, naffarrari aita hil citzaiolaco eta ekainaren 28an Iruñean koroatu çutelaco.

Bi ekinça hauen artean Mugaosteco merindadeco lurrac fincatuz joan ciren. Bere reguealdia aberastassun economicoagatic nabarmendu cen batez ere. Hirur Regueen Mahaico batzarrean parte hartu çuen. Haimbat gudutan garhaile guerthatu eta Naffarroaco resumaren burujabetza sendoturic cegoenean, pixcanaca inguruco regue guztiei dirua mailegatu cerauen/cien; bide horretatic, Aragoico lurraldean cembait gaztelu strategico lorthu cituen. Economiaren susperce horrec garranci handiagoa eman ceraucon peninsulaco eta conquistaco politican.

Aitac hassitaco Iruñeco cathedralaren eraiquitz -lanei ekin cerauen/cien, bere ondorengoac bucatuco cituenac. Ebro ceharcatzeco çubi gothico bat ere eraiquiaraci çuen.

1195eco udazquenean, Alarcoseco Guduaren Naffarroa eta Leongo regueec almohadeequin ituna eguin çuten Gaztelaco erass eta hedacunça feudaletic babesteco. Gainera Ansoc Soria eta Almazán erass cituen. Innocencio III.a aita sanctuac , horren jaquitun, eguinahal guztiac eguin cituen Gaztela, Aragoi eta Naffarroa elkartu eta musulmanen aurka aritzeco. 1196an, Hirur Regueen Mahaia deithutaco lekuan bildu ciren, Taraçonatic hurbil. 1198an, Innocencio III.a aita sanctuac Anso escumicatu çuen, Gaztelan berrescuratutaco lur batzuen eta Aulki Sanctuaren begu oneco ciren gaztelarren contra aritzeco almohadeen alliatu içaitearen aitzaquiaz. [6]

Alfonso VIII.a Gaztelacoac Leongo reguearequin baquea eguinda Petri II.a Aragoicoarequin hitzartu çuen euscaldunen resuma erdibanatzea ( Calatayudeco ituna , 1198). Anso VII.a Azcarra c almohadeen lagunça escatu berce remedioric ez çuen içan. Guero, Tilimsengo Abu Yusuf Yacub regueac lagunça escatu ceraucon eta Naffarroaco reguea Magrebera joan cen; han cegoela aprovechatuz, Petri II.a Aragoicoac eta Alfonso VIII.a Gaztelacoac Naffarroa elkarren artean çathicatzea adostu çuten. Alfonso VIII.a Gaztelacoac Gasteiz setiatu çuen ( 1199 - VII-5 ); guer , Araba, Durangaldea eta egungo Guipuzcoa occupatu cituen .

Çazpi hilabetheco setioaren ondoren Gasteiz 1200eco urtharrilean errenditu cen, Anso VII.ac baimenduta. Berriqui jaquin denez, Donostia ere conquista militar baten ondorioz passa cen Gaztelara. [7] Naffarroa seculaco galera içan çuen, lur horiec naffar merkataritzaren berezco irtembidea baitziren. [8] Euscal Herritic Maroccora meçulari bat athera cen eta regueari contatu ceraucon guerthatutacoa.

1202an baque eta lanquidetzaraco hitzarmena signat çuen Joan Lurgabea Anglaterraco reguearequin, Ricardo I.a Lehoi Bihotzaren anaiarequi hain çucen. 1207co urriaren 29an, berriz, Anso Azcarrac eta Gaztelaco regueac Guadalajaraco borz urtheco su-ethena signat çuten. Tamalez, demborac berretsi çuen indarraren bitartez lorthutaco gaztelar eremu berriac. [9]

1212an, Europan oss botheretsua cen eliçaren pressioneren eraguinez Anso VII.a Azcarrac, Navas de Tolosaco guduan , almohadeen contra parte hartu çuen. [10] [11] Guduan, naffarrac almohadeen califa cen Muhammad al-Nasirren campadendaraino ailegatu ciren, denda babesten cituen cateac moztuz. Condairac derauco/dio, ekinça honen omenez, orduco arrano belça ikurraren ordez egungo carbuncoa eratu çuela Naffarroaco armarria . Hala ere, badaude carbuncoa irudicatzen duten irudiac gudua baino ancinagocoac direnac. Tomás Urçainquic Liçarraco Done Miquel eliçan (1160), Chartresco cathedralaren erliebe batean (1164) eta Iruñeco Bibliaren miniaturetan (1189) topatu ditu.

Ipharraldean, Tartas , Ostibarre eta Agramondeco jaurerriac mempera ekarri cituen. [9] . Joan Lurgabearequin hitzarmena signatu çuen. Jacue I.a Aragoicoarequin ondorengotza erabaquitzeco hitzarmenac (Tutera, 1231co otsailaren 2) ez çuen aurrera eguin, naffarrec ez baitzuten onhartu; Viana populatzea bulçatu çuen. Anso VII.a Azcarra barice-ulcera baten ondorioz hil cen [4] eta, hassieran San Nicolas eliçan eta guero Orreagaco collegiataco San Agustinen capperan ehorci çuten. Berengaria bere arrebac, Ansoren gaixotassun lucean regueorde moduan aritu cenac, ilobari ipini ceraucon naffar koroa. Anso hil cenean, Semeno leinuco azque reguea içanda, Naffarroaco resuman franciar jathorric leinuac cocatu ciren: Tibalt I.a Coblacaria içan cen lehena.

Alberic Trois-Fontainescoa franciar chronicariaren arauera, [12] hilcean 1,7 millioi liburu cituen liburuteguia utzi çuen. Copurua ahobero iruditu arren, musulmanequin eta anguestarrequin cituen harremanei esquer, orduco Europaco regue finduenetarico bat içan cen. Resumaren alchorteguia egoera ecin hobean cegoen eta naffarrec, baita juduec ere, bere guiça escubideac (garaiac contuan harturic) bermatuac cituzten.

Familia aldatu

Aitona
  Garcia V.a
Naffarroac regue
Amona
  Margarita
L'Aigle-coa
Aitona
  Alfonso VII.a
Gaztelaco regue
Amona
  Berengaria
Barcelonacoa
Aita
  Anso VI.a
Naffarroac regue
Ama
  Ansa
Gaztelacoa
  Anso VII.a
Naffarroaco regue

Ezconça aldatu

 
Anso VII.a Naffarroacoa.
 
Anso VII.aren hilhobia Orreagaco San Agustinen capperan .

Anso VII.a Tolosaco Raimundo VI.a condearen Constancia alabarequi ezcondu cen. Luis del Campoc ezconça 1195ean eguin çutela derauco/dio. Ezconçac porrot eguin çuen eta regueac Constancia arbuiatu çuen. Batzuen ustez, Frederico I.a Germaniaco Romatar Imperio Sanctucoaren Clemencia iceneco alaba ezcondu çuen, [13] baina emperadoreac ez çuen icen horretaco alabaric eta ez dago ezconçari buruzco aguiriric. Berce ithurrien arauera, Maroccoco emirra cen Abu Yaqub II.a al-Mustansir ren alaba bat ezcondu çuen, baina berriro ez dago theoria eusten duten ithurriric. Egungo historialari batzuec lehenengo ezconçac reguearen homosexualitateagatic porrot eguin çuela deraucote/diote. Carlos IV.a Naffarroacoaren Chronica hamaborz urthe cituela aita baino lehen çaldi batetic erorta hil cen seme bat eta Fernando, Guilen eta Rodrigo iceneco sasico batzuc cituela cioen. Edonola ere, ez çuen seme-alaba legitimoric içan, bai, berriz, natural batzuc, Semeno leinua aurrera atheraco çutenac.

Ondorengotza aldatu

                           Anso VI.aNaffarroaco regue
                           (1150-1194)
                                |
           _____________________|______
          |                            |
     Anso VII.aBlanca = Tibalt III.aNaffarroaco regue                        | Champagneiacoa
     (1194-1234)                           |Tibalt I.aNaffarroaco regue
                                      (1234-1253)

Caleac aldatu

Referenciac aldatu

  1. EIMA: Escola-liburuetaco onomasticaren, guerthaera historicoen eta artelanen icenac. Cerrendac .
  2. Martínez de Agüirre y Aldaz, Javier. «El Signo del Ágüila en los Documentos de Sancho VII el Fuerte, Rey de Navarra (1194-1234)» Annales De La Real Academia Matritense De Heráldica y Genealogía 8 (1): 557-574. .
  3. Leralta, Javier. (2008). Apodos reales: historia y leyenda de los motes reguios. Silex Editiones ISBN 978-84-7737-211-0 . .
  4. a b Del Campo, Luis. (1952). «La statura de Sancho el Fuerte» Príncipe de Viana (48-49): 481-494. .
  5. Hoveden, Roguer of. (1870). Chronica magistri Rogueri de Houedene. in: Rolls Series . 3, 194 or. .
  6. Barbour, Nevill. (1967). «The relations of Quing Sancho VII of Navarre with the Almohads» Revue de l'Occident musulman et de la Méditerranée 4 (4): 13. .
  7. Arrieta Eliçalde, Idoia. (2011-04-08). «Ezcutatu deraucutena: Donostiaren conquista» Berria . [ Bethico hautsitaco esteca ]
  8. Pérez Ekiça, María Cruz. (2006). Atlas de Navarra — Geographía e Historia. Naffarroac Governua eta EGN Communicación ISBN 84-934512-1-5 . .
  9. a b Fortún Pérez de Ciriça, Luis Javier. La quiebra de la soberanía navarra en Álava, Güipúzcoa y el Durangüesado (1199–1200). . [ Bethico hautsitaco esteca ]
  10. Goienetche, Eugène . (1979). Notre Terre Basque: Notions de géographie, histoire et culture populaire. Société Nouvelle d'Éditions Réguionales et de Diffusionen, 50 or. .
  11. Guggemberguer, Anthony. (1913). A General History of the Christian Era: The Papacy and the Empyre. 1 B. Herder, 372 or. .
  12. Alberic Trois-Fontainescoa. (1874). Chronica Albrici Monachhi Trium Fontium. in: Monumenta Germaniae Historica: Scriptorum . 23 Hanover: Paulus Scheffer-Boichorst, 631-950 or. .
  13. Eliçari Huarte, Juan Francisco. (1993). Historia Illustrada de Navarra. Iruñea: Diario de Navarra ISBN 84-604-7413-5 . .

Ikus, gainera aldatu

Campo estecac aldatu


Aurrecoa:

Anso VI.a

 
Anso VII.a
Naffarroaco regue
(1194-1234)
Ondorengoa:

Tibalt I.a